România  şi  Minorităţile

(Colecţie de documente – 1997)

Cuprins
Cuvînt înainte

Documente interne

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia

Constituţia din 28 martie 1923

Constituţia din 27 februarie 1938

Legea nr. 86 pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare

Regulamentul nr. 12 pentru aplicarea Legii nr. 86

Constituţia din 13 aprilie 1948

Constituţia din 24 septembrie 1952

Constituţia din 21 august 1965

Codul de procedură penală (adoptat la 12 noiembrie 1968)

Legea învăţămîntului nr. 28/1978

Declaraţia Frontului Salvării Naţionale cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România din 6 ianuarie 1990 (?)

Declaraţia Guvernului României cu privire la minorităţile naţionale

Constituţia din 21 noiembrie 1991

Legea administraţiei publice locale nr. 69 din 28 noeimbrie 1991

Declaraţia Guvernului României din 25 martie 1992

Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului nr. 68 din 15 iulie 1992

Legea privind alegerile locale nr. 710 din 26 noiembrie 1992

Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe 23 decembrie 1992

Hotărârea Guvernului României privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale nr. 137 din 6 aprilie 1993

Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice nr. 75 din 1994

Legea învăţămîntului nr. 84 din 1995

Tratat între principalele Puteri Aliate şi Asociate şi România

Tratat de pace între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria

Convenţie între Regatul României şi Regatul Iugoslaviei, relativ la Regulamentul şcolilor primare minoritare din Banat

Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.)

Tratatul de pace între România şi puterile aliate şi asociate

Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

Primul protocol adiţional la Convenţie

Convenţia privind lupta împotriva discriminării în domeniul învăţămîntului

Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială

Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice

Pactul internaţional cu privire la drepturole economice, sociale şi culturale

Actul Final de la Helsinki al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa

Documentul Final al Reuniunii C.S.C.E. de la Madrid

Documentul Final al Reuniunii Follow-up a C.S.C.E. de la Viena

Documentul Reuniunii de la Copenhaga al Conferinţei asupra Dimensiunii Umane a C.S.C.E.

Carta de la Paris pentru o Nouă Europă

sus

Recomandarea 1134 (1990) al Consiliului Europei cu privire la drepturile minorităţilor

Raportul întîlnirii C.S.C.E. a experţilor de minorităţi naţionale, Geneva, 19 iulie 1991

Documentul Reuniunii de la Moscova al Conferinţei asupra Dimensiunii Umane C.S.C.E.

Deciziile de la Helsinki

Recomandarea 1177 cu privire la drepturile minorităţilor

Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare

Declaraţie cu privire la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice

Tratat între România şi Republica Federală Germania

Recomandarea 1201

Declaraţia de la Viena a Conferinţei la nivel înalt a şefilor de state şi de guverne ai statelor membre ale Consiliului Europei

Recomandarea 1203 (1993) referitoare la romii (ţiganii) din Europa

Carta cetăţeniei şi drepturile minorităţilor în Uniunea Europeană

Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale

Raport explicativ

Comentariu asupra prevederilor Convenţiei-cadru

Ordinul nr. 513 cu privire la drepturile minorităţilor naţionale

Recomandarea 1285 referitoare la drepturile minorităţilor naţionale

Recomandarea 1300 referitoare la protecţia drepturilor minorităţilor

Tratat de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară

sus

Iniţiator: Consiliul pentru Minorităţile Naţionale – Legea minorităţilor naţionale, varianta 1

Iniţiator: Consiliul pentru Minorităţile Naţionale – Legea minorităţilor naţionale, varianta 2

Iniţiator: Grupul Parlamentar al minorităţilor naţionale – Legea minorităţilor naţionale

Iniţiator: Grupul Parlamentar al UDMR din Camera Deputaţilor – Legea privind minorităţile naţionale şi comunităţile autonome

Iniţiator: Forumul Democratic al Germanilor – Legea protecţiei minorităţilor naţionale din România

Iniţiator: APADOR-Comitetul Helsinki Român – Legea privind minorităţile naţionale

Cuvînt  înainte

„România şi minorităţile” apare într-un moment cînd multe lucrări similare au văzut lumina tiparului sub îngrijirea îndeosebi a unor organizaţii ale societăţii civile, dar şi a unor instituţii sau organisme guvernamentale.

Ideea lucrării de faţă s-a născut într-un moment mult mai îndepărtate decît apariţia sa şi anume pe cînd Alianţa Civică, în anul de graţie 1991, adopta la întîiul său Congres o Declaraţie cu privire la protecţia minorităţilor, în preambulul căreia se menţionau Declaraţia de la Alba Iulia din 1918, Tratatul minorităţilor din 1919 ş.a. Îndată după Congres, Ministerul Afacerilor Externe, sub semnătura ministrului de atunci, Adrian Năstase, expedia Alianţei Civice o colecţie de citate din tratate, pacte şi convenţii internaţionale la care guvernul român aderase de-a lungul timpului, însoţite de o notă înţepată. Ceea ce surprindea era că lista începea cu un document din 1948 (Declaraţia Universală). În spatele acestui fapt, în aparenţă lipsit de semnificaţie, se afla o profundă dispută principială: lucrătorii MAE din 1991, şi din păcate nu numai ei, refuzau să accepte că, şi în chestiunea minorităţilor, România de azi este succesoarea statului născut după primul război mondial. Lucrul este cu atît mai de neînţeles cu cît sărbătoarea naţională a fost fixată la data care evocă ziua de 1 decembrie 1918. În consecinţă, ne-am gîndit că ar fi util să includem în colecţia de faţă, în succesiune cronologică, documente interne şi internaţionale care jalonează tratamentul minorităţilor din România începînd cu 1918. Lista este fatalmente incompletă şi oarecum eclectică.

Capitolul „Documente interne” înglobează articole constituţionale şi de lege, paragrafe din coduri de procedură, declaraţii oficiale. Perioada interbelică este modest ilustrată, urmînd ca într-o publicaţie ulterioară să revenim asupra legislaţiei îndreptate spre restrîngerea drepturilor minorităţilor. Perioada comunistă, în care tratamentul discriminatoriu al minorităţilor a atins apogeul este una a demagogiei declarative, ştiut fiind că în ciuda enunţurilor generoase, legile adoptate nu erau aplicate. Perioada de după 1989, pentru cititorul avizat, conţine destul dovezi ale comportamentului duplicitar şi conjunctural al alianţei naţional-neocomuniste care a guvernat, pînă în curînd, România.

Capitolul „Documente internaţionale” le include atît pe cele care au valoare de obligaţie juridică, cît şi recomandările sau declaraţiile de valoare politică sau morală adoptate de instituţii şi organisme din care face parte ţara noastră. Aceasta pentru a ilustra evoluţia unor concepte şi mai ales a concepţiei care stă actualmente la baza tratării chestiunii minorităţilor.

În fine, capitolul „Proiecte de lege” reţine cîteva (cele mai reprezentative) dintre proiectele de lege a minorităţilor elaborat în România după 1989. Din compararea lor reiese că deosebirile teoretice fundamentale care opun diferitele şcoli de experţi, se regăsesc şi la noi. La ora cînd apare acest volum, adoptarea unei (unor) legi care să asigure o protecţie reală şi eficientă a minorităţilor din România, la nivelul posibilităţilor şi cerinţelor, este un angajament politic ferm asumat de actualul guvern.

Chiar dacă nu explicit, bogăţia de documente interne şi internaţionale conţinute în prezenta colecţie este o demonstraţie a faptului că protecţia minorităţilor are în România şi în instituţiile internaţionale din care ea face parte o istorie şi o experienţă considerabile, chiar dacă nu (încă) transpuse într-un cadru juridic impecabil. Tot implicit, colecţia semnlează faptul că, la momentul 1918, elita politică românească, îndeosebi cea provenind din Transilvania, era pe deplin edificată în chestiunea minorităţilor şi adopta poziţii care se înscriau în avangarda gîndirii europene din domeniu. O atitudine pe care nu putem decît să ne-o dorim şi pe viitor.

Smaranda Enache

sus