::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::



P o z i ţ i a    L i g i i    P r o    E u r o p a    r e f e r i t o r    l a   n e g a r e a  
Holocaustului  
şi a regimului totalitar comunist


    De la īnceputurile activităţile sale (Platforma-program din 1989), Liga PRO EUROPA a militat pentru asumarea istoriei, inlusiv a evenimentelor tragice īn cursul cărora īntregi popoare, comunităţi, grupuri sau persoane au devenit victime ale regimurilor totalitare, fasciste sau comuniste, subliniind totodată că respinge ideea vinovăţiei colective.

1. Ordonanţa de urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvārşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii părea să ofere cadrul juridic necesar pentru fenomene cum ar fi negarea Holocaustului, activizarea unor grupuri extremiste, cultul persoanelor vinovate pentru crime īmpotriva umanităţii. Monumentul Holocaustului din Tīrgu-Mureş, dezvelit la 4 mai 2003, a fost unul din primii paşi īn aceast proces de asumare a trecutului.

    Īn acest īnceput de normalizare, reprezentanţi ai Guvernului Romāniei, chiar ai Ministerului Informaţiilor Publice, īn a cărui subordine se află Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, au dat publicităţii o declaraţie care neagă existenţa Holocaustului pe teritoriul Romāniei. Chiar dacă aceaste afirmaţii stupefiante au fost retractate ulterior, ele au afectat īn mod serios credibilitatea procesului democratic si imaginea Romāniei, reprezentīnd, de altfel, si o īncălcare flagrantă a prevederilor Ordonanţei 31/2002, sancţionabilă cu īnchisoare de pīnă la 5 ani. Īn astfel de circumstanţe, cele īntīmplate nu pot fi considerate simple incidente fără consecinte. Considerăm că īntr-un an pre-electoral, Guvernul Romāniei nu poate da semnale de īncălcare a Ordonanţei 31/2002, fără ca efectul să fie compromiterea valorilor democratice şi īntărirea forţelor extremiste.
Liga Pro Europa solicită elucidarea īmprejurărilor īn care a fost posibilă această īncălcare a Ordonanţei 31 şi cere pedepsirea conform legii a persoanelor vinovate. Simpla retractare a negării Holocaustului, act pe care īl salutăm, nu poate şi nu trebuie să fie privit ca o reparaţie suficientă.

    Īn aceeaşi ordine de idei, Liga PRO EUROPA īşi reīnnoieşte protestul īmpotriva denumirii date Bulevardului din Tārgu Mureş, aceea de Bulevardul Mareşal Ion Antonescu. Ion Antonescu a fost condamnat pentru crime de război, de altfel el şi-a şi recunoscut vina: „...răspunderea ghetoului de la Chişinău şi deplasarea evreilor de la Cernăuţi, Bălţi şi Chişinău īn regiunea Moghilev, Rābniţa, Vapniarca, o am eu...”. Ca atare, cultul său public nu poate fi acceptat nici din punct de vedere juridic, nici moral.
Deşi Consiliul Local al Municipiului Tīrgu-Mureş, prin Hotărīrea nr. 187/2002 (cinci luni după emiterea ordonanţei care interzice īn mod expres, prin art. 13 alin. 1 „acordarea numelor persoanelor vinovate de săvārşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii unor străzi, bulevarde, scuaruri, pieţe, parcuri sau altor locuri publice”) a votat modificarea denumirii respective, īn continuare numele bulevardului nu a fost schimbat. Conform Sentinţei nr. 414/2003 a Tribunalului Mureş, autorităţile locale au omis să solicite avizul Comisiei de atribuire de denumiri, ce trebuia īnfiinţată de Prefectura Judeţului Mureş īn conformitate cu Ordonanţa Guvernamentală nr. 63/2002. Drept consecinţă a nerespectării prevederilor procedurale de către Primăria Municipiului Tārgu Mureş şi a dezinteresului consilierilor locali faţă de starea de ilegalitate care persistă (soluţia Tribunalului a fost pronunţată la 12 februarie 2003, iar sentinţa s-a comunicat la 5 mai 2003), Ordonanţa 31/2002, intrată īn vigoare de mai bine de un an, nu este respectată de autorităţile locale din municipiul Tārgu Mureş.

    Liga Pro Europa solicită intrarea de urgenţă īn legalitate, aplicarea imediată a OG nr.31/2002 şi la nivelul municipiului Tārgu Mureş. Totodată solicităm ca persoanele care s-au făcut vinovate de īntīrzierea intrării īn legalitate să fie trase la răspundere.

2. Un capitol la fel de important pentru viitorul democraţiei romāneşti īl constituie prelucrarea trecutului comunist şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Liga Pro Europa a luat atitudine constant īn favoarea accelerării acestui proces de care depinde credibilitatea Romāniei ca membru al NATO şi UE. După īncercările de intimidare a Colegiului CNSAS şi blocarea acestui organism independent prin mijloace birocratice şi administrative, directorul SRI a făcut recent publică opinia surprinzătoare conform căreia nu există o bază legală pentru transferarea arhivelor fostei securităţi către CNSAS, afirmīnd că :”...legea nu ne permite să punem la dispoziţie aceste informaţii şi documente.”
    Această poziţie este īn totală contradicţie cu litera şi spiritul Legii Nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, īn care se prevăd, printre altele, următoarele:
ART. 20
(1) Colegiul Consiliului primeste īn gestiune toate         documentele privitoare la exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege, deţinute de organele de securitate, cu excepţia celor care privesc siguranţa naţională, potrivit legii. (sn)
(2) Documentele prevăzute la alin. (1), precum şi orice copii de pe acestea pānă la preluare (sn) se păstrează şi se studiază la sediile deţinătorilor de la data intrării īn vigoare a prezentei legi, membrii Colegiului avānd acces neīngrădit.
(3) Serviciul Romān de Informatii, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Arhivele Naţionale şi orice alte instituţii publice sau private, precum şi persoanele fizice, care deţin asemenea documente, sunt obligate să asigure acest drept de acces şi să le predea la cererea Colegiului Consiliului.
(4) Drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (1) - (3) se referă şi la īnregistrările audio şi video, dischete, fotografii, filme şi microfilme.
(5) Neīndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea penală, administrativă, civilă sau disciplinară a conducătorilor organelor, instituţiilor şi persoanelor fizice respective, după caz (sn)
(6) Stabilirea īn concret a dosarelor care privesc siguranţa naţională, prevăzute la alin. (1), se va face de comun acord de Consiliu, īmpreună cu conducerea Serviciului Romān de Informaţii. Īn caz de divergenţă, hotărārea va fi adoptată de Consiliul Superior de Apărare a Ţării.
ART. 26
    Nici o altă prevedere legală privitoare la regimul documentelor nu poate fi interpretată astfel īncāt să īmpiedice aplicarea prevederilor prezentei legi. (sn)

    Liga Pro Europa reiterează solicitarea ca legislaţia internă şi angajamentele internaţionale ale Romāniei să fie respectate, arhivele securităţii să fie de īndată transferate CNSAS.
Solicităm, de asemenea, audierea de urgenţă de către Comisia Parlamentară de Control a activităţii SRI a directorului SRI, dl Radu Timofte, pentru a da explicaţii privind afirmaţiile prin care neagă conţinutul Legii 187 şi obligaţia SRI de a transfera către CNSAS, īn condiţiile legii, arhivele fostei securităţi.

    Totodată ne exprimăm īngrijorarea pentru negarea tot mai frecventă, de către politicieni de seamă ai PSD (ex. Adrian Păunescu) şi unele instanţe judecătoreşti a caracterului represiv şi totalitar al regimului comunist. Senatorul PSD se foloseşte de fiecare prilej, īn emisiunile TV pe care le realizează, pentru a prezenta o imagine mistificată a regimului ceauşist. Tot astfel, o recentă Sentinţă a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti a respins la 17 iunie ac acţiunea īnaintată de Fundaţia ICAR (a victimelor torturii) prin care se cerea statului romān recunoaşterea regimului comunist ca regim dictatorial şi a securităţii ca poliţie politică cu activităţi criminale.
 
3. La aniversarea a 13 ani de la represiunea sīngeroasă a protestelor anticomuniste din Piaţa Universităţii din Bucureşti (13 -15 iunie 1990), Liga Pro Europa constată că vinovaţii nu au fost pedepsiţi, iar confuzia īn legătură cu trecutul fascist şi comunist sīnt īntreţinute din interese politice, pentru a oculta vinovăţiile individuale şi pentru a exclude din viaţa politică romānească forţele autentic democratice.

Tārgu Mureş , la 25 iunie 2003