Pluriculturalitatea – caracteristică ireversibilă a societăţilor europene – constituie premisa necesară şi suficientă realizării educaţiei interculturale în adevăratul sens al noţiunii. Scopul esenţial al educaţiei interculturale este printre altele de a conştientiza individul de comunitatea sau comunităţile născute de culturi specifice în care sau lîngă care vieţuieşte. Internaţionalizarea economică a creat drept „antidot” în imaginarul colectiv o reîntărire a referenţei etnice (apartenenţa etnică sau lingvistică) sau teritorial-regională. Transilvania ca spaţiu multicultural trebuie să-şi găsească echilibrul just între diversitatea culturală şi coeziunea socială. Naţional comunismul, care a forţat uniformizarea, nu a făcut decît să creeze sau să alimenteze prejudecăţi sau stereotipii. Discursul naţionalist postdecembrist modelat mai mult sau mai puţin profesionist pentru a ascunde penuria de propuneri electorale, a întărit şi dezvoltat o pleiadă de aşa-zise pericole venite, cum altfel, din sînul comunităţilor minoritare. Societatea civilă a răspuns cu proiecte de educaţie interculturală, chiar dacă puţine ca număr şi reduse ca impact.
Un astfel de proiect pilot, demarat în 1998, este şi Academia Interculturală Transsylvania ajunsă la ediaţia a VI-a. Susţinut financiar de fundaţiile Heinrich Böll din Germania şi Charles Stewart Mott (ediţiile I-V) şi AREDA Elveţia (ediţia a VI-a), Academia Interculturală Transsylvania urmăreşte crearea, la tinerii multiplicatori, a interesului şi motivaţiei pentru cultura, istoria şi tradiţiile comunităţilor din Transilvania, descoperirea similarităţilor regionale şi a diversităţii. Academia Interculturală Transsylvania încurajează formarea unor atitudini tolerante şi diseminarea acestora în societate.

Academia Interculturală Transsylvania se desfăşoară anual. Este compusă din trei sesiuni tematice, dedicate fiecare unei comunităţi din Transilvania: românească, maghiară, germană. Fiecare sesiune durează 6-7 zile şi are loc într-o localitate relevantă pentru comunitatea respectivă. Sesiunile cuprind cursuri de istoria, cultura, spiritualitatea comunităţilor respective, seminarii, eseuri, învăţarea unor noţiuni elementare de limbă şi literatură.

Fiecare sesiune este completată cu o excursie în zona reprezentativă a comunităţii, ceea ce permite studenţilor, adesea pentru prima dată în viaţă, să ia contact cu diversitatea culturală concretă a Transilvaniei.
Participanţii sunt studenţi sau absolvenţi ai diferitelor profile din întreaga ţară, care arată interes pentru cunoaşterea istoriei şi culturii spaţiului transilvan, care dovedesc implicare în viaţa politică, în cadrul societăţii civile sau în media. Selecţia participanţilor se face de către un juriu independent la începutul fiecărei noi ediţii şi constă în evaluarea eseurilor, a scrisorilor de intenţie pe care aceştia le redactează. Participarea la diferitele sesiuni este gratuită. Studenţii au obligaţia de a urma cursurile, a prezenta eseuri, a participa activ la dezbateri.
Referenţii sunt selectaţi dintre experţii şi personalităţile cu cea mai adecvată cunoaştere a temelor abordate. Ei susţin cursuri interactive. Printre cei care au conferenţiat pînă în prezent îi amintim pe: Alexandru Cistelecan, Paul Philippi, Spielmann Mihály, Pompiliu Teodor, Claude Karnoouh, Smaranda Enache, Horváth Andor, Tom Gallegher, Renate Weber, Ungváry Zrínyi Imre, Gabriel Andreescu, Kolumbán Gábor, Gheorghe Gorun, Molnár Gusztáv, Paul Niedermaier, Szokoly Elek, Hermann Fabini, Ovidiu Pecican, Szilágyi N. Sándor, Daniel Vighi, Demény Lajos, Cristian Barta, Horváth István, Traian Ştef, Egyed Ákos, Dan Culcer, Csíky Boldizsár, Ioan Mitrofan, Zeno Pinter, Luminiţa Bărbulescu Wallner, Salat Levente, Luminiţa Cioabă, Szabó Ödön, Pozsony Ferenc, Marius Turda, Hannelore Baier, Aurel Pantea, Wolfgang Wittstock, Lucian Kovács Năstasă, Róbert Ráduly şi mulţi alţii.
La sfîrşitul unei ediţii, studenţii care au respectat condiţiile de frecvenţă şi activitate, primesc o diplomă de absolvire care probează calificarea lor în probleme interculturale privind Transilvania. Printre studenţii edţiilor de pînă acum se numără secretari de stat, experţi parlamentari, lectori universitari, jurnalişti, analişti politici, funcţionari publici, etc.
Caietele Academiei Interculturale Transsylvania reprezintă materializarea iniţiativei studenţilor ediţiei a VI-a, 2003/2004. Inspiraţi de cursurile şi atelierele desfăşurate în cadrul Academiei Interculturale Transsylvania, ei au dezvoltat cîte o temă legată de interculturalitate. Lucrarea se structurează în două părţi. Prima include opt eseuri teoretice ce acoperă teme precum educaţia interculturală, percepţia interculturalităţii, consideraţii privind identitatea etnică, drepturile minorităţilor, identitate şi naţionalism, iar partea a doua, mai practică, include un număr de opt studii de caz care vizează fie studierea unor comunităţi etnice sau lingvistice (evreii, şvabii, gaborii cu pălărie), fie opinii ale studenţilor referitoare la interculturalitatea în mediul de afaceri românesc sau asupra dezvoltării mişcării legionare după 1989 în România.

Fără a avea pretenţii „academice”, cele 16 materiale sunt o invitaţie adresată de tinerii absolvenţi posibililor studenţi pentru a descoperi binefacerile şi barierele convieţuirii cu CELĂLALT şi a dovedi că alianţa între raţiune, libertate şi istorie este una viabilă şi – în condiţiile de astăzi – necesară.