::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::



B u l g a r i


- datele Comisiei Nationale pentru Statistica
- date publicate de Consiliul pentru Minoritatile Nationale:
 Cadrul legislativ si institutional pentru minoritatile nationale, 1994
 Īnvatamīntul cu predarea īn limbile minoritatilor nationale din Romānia, 1995
- date publicate de Uniunie Bulgara din Banat — Romānia
- date publicate de Comunitatea „Bratstvo” a Bulgarilor din Romānia
- Parlamentul Romāniei, editat de Asociatia Pro Democratia
 
• 9935 de bulgari (0,04% din populatia Romāniei);

6466 īn judetul Timis, 1122 īn Arad, 809 īn Dīmbovita, 477 īn Bucuresti, 184 īn Constanta, 127 īn Tulcea.
 
Istoric:

Bulgarii sīnt un popor turcic, slavizati īn cursul secolului VII īn Balcani. Bulgara de azi este o limba din grupul meridional al limbilor slavice.

Primele aparitii ale bulgarilor īn zona dunareana se dateaza din secolul al V-lea. Stabilirea lor definitiva īn acest spatiu, īnceputurile formarii unui stat vast a īnceput īn secolul al VII-lea. Imperiul Bulgar al secolului IX acoperea aproape īntreaga suprafata a Romāniei actuale. Sub atacurile popoarelor migratoare, imperiul s-a destramat treptat. Dupa formarea principatelor romāne, doar Dobrogea mai apartinea de Bulgaria.

Cu trecerea timpului, slavo-bulgarii au fost asimilati, contopindu-se cu populatia daco-romana, dar au transmis nu numai cultura lor bogata, ci si bogatia limbi lor, iar mai apoi si a scrierii.

Toponima localitatilor din Transilvania secolului al XIII-lea dovedeste existenta bulgarilor pe acest teritoriu. Dupa ocuparea otomana a Bulgariei, unele grupuri de bulgari au gasit refugiu īn Banat si Transilvania. Īn multe centre importante traiau familii de bulgari, recunoscuti ca foarte buni gradinari. Izvoare scrise confirma masive emigrari bulgare la nord de Dunare, īn Tara Romāneasca si Moldova din a doua jumatate a secolului XIV-lea. Aici emigrantii bulgari se simteau ca īn patria lor, preotii, boierii, carturarii si populatia vorbeau o limba din care ei īntelegeau foarte multe cuvinte, iar scrierea era cea chirilica. O prima emigrare masiva consemnata este cea din anul 1396 (anul caderii Bulgariei, īn urma īncercarii de eliberare). O jumatate de veac mai tīrziu, (1444), dupa expeditia nereusita a regelui Vladislav al III-lea, din Bulgaria de Nord s-au refugiat īn Tara Romāneasca si Moldova cca 12.000 de bulgari cu familiile lor. Alte emigrari consemnate sīnt cele din timpul lui Vlad Dracul si Radu cel Mare. Sfīrsitul secolului al XIV-lea aduce o alta emigrare masiva cīnd, īncurajata de succesele militare ale lui Mihai Viteazul, īntreaga populatie din Bulgaria de Nord a fost cuprinsa de o rascoala pentru cucerirea independentei. Dupa īnfrīngere, 60.000 de bulgari au pornit pe drumul pribegiei. Procesul de refugiere se va repeta īn vremea lui Matei Basarab (1632-1654), Constantin Brāncoveanu (1688-1714); tot sfīrsitul secolului al XVIII-lea si prima jumatatre a secolului al XIX-lea cunoaste asemenea emigrari. Astfel dupa rascoala din Ciprovet din 1688 alte valuri de bulgari (multi dintre ei romano-catolici) au emigrat īn Tara Romāneasca, Banat si Apusul Europei. Dupa razboiul ruso-turc (1806-1812) au emigrat īn Tara Romāneasca si Moldova cca 86.000, iar īn urma razboiului din 1828-1830 cca 140.000 de bulgari. Emigrarile au continuat si īn timpul razboiului din Crimeea (1854-1861).

Mai ales īn apropierea marilor orase, s-au construit sate sau cartiere (mahalele) ale populatiei sud-dunarene, bulgaresti, numite de localnici „sīrbi”. Aceasta denumire s-a atribuit tuturor popoarelor slave sudice. Astfel unele comunitati de bulgari din sudul Romāniei sīnt numiti „sīrbi”, chiar si ei se autodenumesc „sīrbi”.

Cei mai multi dintre bulgarii stabiliti pe teritoriul Romāniei s-au contopit cu populatia majoritara, pierzīndu-si limba si o parte din obiceiuri si traditii. O alta parte se teme sau se jeneaza, din diferite motive, sa-si recunoasca apartenenta etnica, optīnd pentru sīrbi sau romāni (a existat un schimb de populatie īntre Romānia si Bulgaria dupa modificarea granitelor īn 1940 īn urma Tratatului de la Craiova, cīnd cei care s-au declarat bulgari cu ocazia recensamīntului din 1936 au fost fortati sa paraseasca Romānia). Numarul celor care au constiinta apartenentei nationale este mai putin de 10%. Ei traiesc preponderent īn Banat, fiind romano-catolici.

Localitatile cu populatie de origine bulgara mai importante din Romānia sīnt: Dudestii Vechi, Breste, Vinga (Banat), Bailesti, Brebeni-Sīrbi, Coteana-Sīrbi, Corlatesti-Sīrbi, Caraula, Dīlga-Sīrbi, Desa, Ciutura, Deveselu, Mīrza, Maracini, Poiana Mare, Stoienesti-Sīrbi, Selistioara, Urzicuta (Oltenia), Atīrnati, Butculesti, Baleni-Sīrbi, Izvoarele, Teleorman, Calomfiresti, Licurici, Corabia, Crīngeni, Spatarei, Udeni-Sīrbi, Puntea de Greci, Tīrgoviste, Afumati, Bila, Copaciu, Iepuresti, Varasti, Valea Dragului, Herasti, Chiselutu, Spantov, Ceacu, Ciocanesti, Plataresti, Manastirea, Hotarele, Dudesti-Cioplea, Popesti-Leordeni, Dobroiesti, Branesti, Chiajna, Novi Sliven, Galati, Braila (Muntenia), Caucagia, Pietrele, Babadag, Dunavat, Visina, Ciamurlia de Jos, Cerchezu, Enisala, Mila 23, Patagianca (Dobrogea), Buzau, Focsani, Rīmnicu Sarat, Husi, Bīrlad, Tecuci, Vaslui (Moldova).

Emigrantii bulgari din Romānia au jucat un rol foarte important īn viata social-economica si culturala a tarii. Deosebita este participarea lor la dezvoltarea comertului; au facut legatura īntre Orientul apropiat, Balcani, Europa de Rasarit si cea Centrala. Acelasi lucru se poate spune īn ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii si īn special a gradinaritului. Desigur bulgarii s-au remarcat si īn alte domenii ale economiei - diferite meserii, constructii etc.

Remarcabila este prezenta si participarea bulgarilor la viata politica a tarii. Au participat activ īn cadrul detasamentelor de lupta ale lui Mihai Viteazul, īn toate celelalte lupte ale poporului romān īmpotriva Imperiului Otoman, īn cadrul Revolutiei din 1821 a lui Tudor Vladimirescu, la evenimentele revolutionare din 1840, la unirea tarii din 1859, la transportarea de armament īn 1862 pentru „Sfīnta Alianta”, la evenimentele din 1866 si Razboiul de Independenta din 1877-78, la primul si al doilea razboi mondial etc.

Īn domeniul vietii culturale, bulgarii au contributii de seama: calugarii si carturarii, preotii, īnvatatorii evului mediu, muzicienii, medicii, scriitorii, editorii epocii moderne. Exista numeroase biserici, manastiri, scoli, spitale, case de cultura, case de batrīni etc. construite de bulgari sau prin contributia lor (muzeul Simu, Universitatea din Bucuresti, Ateneul Romān, Catedrala din Constanta, Arad, Timisoara, Deva).

Din rīndul minoritatii bulgare din Romānia s-au remarcat personalitati precum episcopul de Cenad, Nicola Stanislavici, mare sfetnic al īmparatesei Maria Terezia; mitropolitul de Arges, Ilarion, sfetnic si īndrumator spiritual al lui Tudor Vladimirescu; comandantul de osti Baba Novac, capitan īn oastea lui Mihai Viteazul; revolutionarul Stefan Duniov, comandant de osti īn armata lui Giussepe Garibaldi; academicianul Eusebiu Fermendjin, primul academician bulgar; primarul orasului Timisoara, Carol Telbis, cel care a īntrodus primul iluminat electric public din lume si primele tramvaie electrice īn Europa; comandantul de osti Gheorghe Pansagy-Velciov, mare demnitar īn guvernul Ungariei; marele savant matematician Simion Stoilov; academicianul lingvist Iorgu Iordan; renumitul medic neurolog Constantin Arseni; poetul cīntaret Anton Pann; poetul Panait Cerna; sculptorul Boris Caragea; omul de stiinta Vasile Pārvan si multi altii.

Enorma este contributia etnicilor bulgari din Romānia la renasterea si la miscarea de eliberare a patriei de origine - Bulgaria. Īn Romānia au aparut primele tiparituri īn limba bulgara moderna (Rīmnicu Vīlcea, 1806 - Culegerea lui Sofronie Vraceanski), īn Romānia au luat nastere primele scoli bulgaresti (1824, Brasov), s-a tiparit primul abecedar bulgar, īn Bucuresti s-a redactat primul proiect al Constitutiei Bulgariei (1848) si s-a constituit primul Comitet Central Revolutionar Bulgar. Tot īn Bucuresti a luat fiinta primul parlament neoficial bulgar (1876), iar la Braila s-au pus bazele Academiei Bulgare (1869). Īn Romānia s-au format primele cete de luptatori revolutionari pentru eliberarea Bulgariei (1841). Pīna īn 1878 pe teritorii romānesti au functionat aproape 40 de scoli īn limba bulgara (Bucuresti, Galati, Giurgiu, Alexandria, Ploiesti, Bolgrad, Vinga, Dudestii Vechi etc.), īn Bolgrad a functionat si primul liceu de limba bulgara. Īn aceasta perioada au fost tiparite peste 300 de titluri de carti bulgaresti, peste 60 de ziare si reviste, existau 19 de tipografii si redactii bulgare; multe dintre ele tiparind si īn romāneste. Īn Romānia si-au gasit adapost cei mai reprezentativi oameni ai stiintei, culturii, literaturii si ziaristicii bulgare; cei mai de seama activisti bulgari ai vietii politice si revolutionare, precum: Gheorghe Sava Rakovski, Liuben Karavelov, Vasil Levski, Hristo Botev si multi altii. Poporul bulgar a gasit un adapost si cea de a doua patrie īn Romānia.

Anii de dupa Razboiul Balcanic din 1913, dupa Primul Razboi Mondial, dupa 1940 (Tratatul de la Craiova de cedare a Cadrilaterului) si cei ai totalitarismului, au īnsemnat o adevarata strangulare a spiritualitatii etniei bulgare. Au fost īnchise sau demolate scoli, biserici, lacase de cultura si de arta etc.
 
Evolutie demografica:
 1930: 66.348 (0,46%)
 1956: 12.040 (0,07%)
 1966: 11.193 (0,06%)
 1977: 10.372 (0,05%)
 1992: 9.851 (0,04%)
 
Caracteristici:
 lb. materna:
 85,47% limba bulgara
 13,00% limba romāna
 1,53% alta limba

 religie:
 7.351 romano-catolici
 2.112 ortodocsi
 132 greco-catolici

 mediu:
 63,7% rural
 36,3% urban

 studii:
 3,4% fara sau nedeclarate
 25,0% primare
 65,7% secundare
 5,9% superioare

 vīrsta
 13,5% īntre 0-14 ani
 58,4% īntre 15-59 ani
 28,1% peste 60 ani

 ocupatie:
 35,6% sector secundar
 
Reteaua scolara: Exista 2 gradinite cu predare īn limba bulgara, frecventata de 164 copii, la care predau 7 educatoare. Functioneaza si o unitate pentru clase primare, cu 24 de elevi. 541 de elevi īnscrisi la sectia romāna studiaza facultativ limba bulgara. Se editeaza manuale de predare a limbii bulgare.
 
Institutii culturale:
 
Presa:

 radio: studioul teritorial din Timisoara (30 minute/saptamīna)
 lunare: Balgarska Zornita - Luceafarul Bulgar (editat de Comunitatea „Bratstvo”, bilingv subventionat din bugetul statului, apare la Bucuresti)
 bilunare: Nasa Glas (editat de Un. Bulgarilor din Banat, subventionat din bugetul statului, apare la Timisoara)
 trimestriale: Literaturna Miselj (editat de Un. Bulgarilor din Banat, subventionat din bugetul statului)
 
Edituri: fara informatii
 
Simboluri si sarbatori:

 Culori nationale:
 rosu, verde si alb

 Sarbatori:
 3 Martie - Ziua Nationala
 24 Mai - Ziua Culturii si a Scrierii
 2 iunie - Ziua Eroului
 
Monumente, asezaminte: fara informatii
 
Fundatii, organizatii, asociatii:
 culturale:
 Comunitatea „BRATSTVO” Bulgarilor din Romānia

 Constituita īn data de 24 ami 1992 ca succesoare si pastratoare de drepturi si obligatii a Societatii bulgare de cultura si binefacere „BRATSTVO” din Romānia fondata īn data de 15 august 1892, īnregistrata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti prin sentinta 27/PJ din 17 septembrie 1992.

 Īntruneste 9 organizatii īnregistrate, cu 22 de filiale.

 Scopul organizatiei este apararea drepturilor la pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a membrilor prin exercitarea tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului prevazute de legislatia īn vigoare a Romāniei; cultivarea si dezvoltarea relatiilor traditionale de prietenie romāno- bulgare; ocrotirea asezamintelor si a lacaselor de cult proprii sau care o reprezinta; īntretinerea vestigiilor si monumentelor istorice care īi oglindesc trecutul; asigurarea protectiei sociale a membrilor sai, precum si dezvoltarea unor programe de asistenta sociala corespunzatoare.

 Īn vederea realizarii scopului, actioneaza īn urmatoarele directii:
 - cultivarea relatiilor traditionale de prietenie īntre Romānia si Bulgaria;
 - cercetarea, pastrarea dezvoltarea si exprimarea traditiilor si valorilor materiale si spirituale proprii minoritatii bulgare;
 - dezvoltarea de relatii de colaborare si conlucrare cu autoritatile publice, precum si cu celelalte organizatii apolitice ale cetatenilor apartinīnd minoritatilor nationale;
 - promovarea, amplificarea relatiilor de colaborare cu autoritatile publice ale Bulgariei cu organizatiile neguvernamentale, apolitice din interiorul ei si diaspora bulgara;
 - īntarirea activitatii organelor de conducere ale Comunitatii si organizatiilor comunitatilor ei teritoriale, precum si apararea ferma a intereselor legitime ale acestora;
 - organizarea īn mod sistematic a īnvatarii limbii bulgare literare si exercitarea dreptului ca persoanele apartinīnd minoritatii bulgare sa poata fi instruite si īn limba materna;
 - redobīndirea bunurilor care au apartinut comunitatilor bulgare din Romānia (biserici, scoli si imobile cu alte destinatii precum si a bunurilor apartinatoare).

 Mijloace de actiune:

 - initierea, organizarea si efectuarea unor studii privind originea, asezarea si raspīndirea etnicilor bulgari īn Romānia, evolutia culturii spirituale a acestora, particularitatile vietii, obiceiurile si traditiile lor, legaturile istorice, culturale, economice, stiintifice cu poporul romān;
 - identificarea, cunoasterea si relevarea izvoarelor documentare, monumentelor, operelor de arta, etc. apartinīnd civilizatiei bulgare īn Romānia organizarea de actiuni destinate restaurarii, conservarii si punerii lor īn valoare;
 - elaborarea si derularea unor programe de conferinte, mese rotunde, simpozioane, gale de filme, seri de muzica, festivaluri ale poeziei, teatrului si dansului bulgar;
 - organizarea de cluburi bulgare si case de cultura, dotarea lor cu aparatura si materiale adecvate, organizarea de activitati cultural-educative, sportive, turistice s.a. īn cadrul activitatilor de club;
 - editarea de ziare, reviste, carti si alte publicatii īn care sa se reflecte istoria, traditiile si activitatea comunitatilor bulgare din Romānia si reprezentarea adecvata a minoritatii bulgare īn spatiile acordate de mass-media publica;
 - organizarea īnvatarii limbii bulgare īn cadrul comunitatilor teritoriale si urmarirea modului de desfasurare a procesului īnvatarii limbii bulgare, a istoriei si traditiilor minoritatii bulgare la institutiile publice de īnvatamīnt;
 - sprijinirea asigurarii slujbei religioase īn limba bulgara, alaturi de cea romāna, īn cadrul bisericilor din localitatile cu populatie preponderent bulgara din Romānia;
 - stabilirea situatiei sociale a bulgarilor din Romānia si de desfasurare a unor programe de asistenta sociala adecvate, mai ales pentru vīrstnici si neajutorati;
 - sprijinirea organizarii de societati comerciale sau participarea cu parti sociale ori actiuni īn cadrul unor asemenea societati, pentru realizarea scopurilor prevazute;
 - largirea si modernizarea infrastructurii proprii, precum si administrarea valorilor materiale si banesti īn concordanta cu prevederile legii;
 - promovarea unor relatii fratesti, de toleranta, īncredere si respect reciproc cu etnia romāna majoritara si cu toate minoritatile etnice si respingerea oricarei forme de discriminare pe criteriul originii etnice sau rasiale, conform Declaratiei Drepturilor Omului;
 - asigurarea reprezentarii publice a bulgarilor īn organismele puterii de stat, de administratie si alte institutii si organisme ale societatii precum si participarea la elaborarea actelor normative si asumarea tuturor drepturilor si obligatiilor ce decurg din acestea, conform legislatiei īn vigoare a Romāniei.

 Organele de conducere ale Comunitatii sīnt:

 - la nivelul organizatiilor teritoriale: adunarea generala si comitetul de conducere (4-7 membri);
 - la nivelul Comunitatii: conferinta pe tara, consiliul de conducere (25 membri), biroul (11 membri) si secretariatul executiv (7 membri).
  politice:
 Uniunea Bulgara din Banat — Romānia (0,02% la alegerile din 1992)
 Constituita la TImisoara īn ziua de 31 decembrie 1989, a dobīndit personalitate juridica la data de 5 martie 1990 prin sentinta 87/1990 a Judecatoriei Timisoara.
 Are 9 filiale.
 Scopul uniunii este apararea dreptului la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a membrilor sai prin:
 - exercitarea tuturor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului prevazute de Constitutie;
 - protectia identitatii etnice, cu deosebire limba, religia, cultura, traditiile si valorile materiale si spirituale proprii;
 - exprimarea credintei religiose;
 - cultivarea si dezvoltarea relatiilor traditionale de prietenie
 romāno-bulgare;
 - ocrotirea asezamintelor si a lacasurilor de cult proprii sau care o reprezinta;
 - īntretinerea vestigiilor si a monumentelor istorice care īi oglindesc trecutul;
 - crearea unui sistem de protectie sociala a membrilor sai, precum si dezvoltarea unor programe de asistenta sociala corespunzatoare.

 Actioneaza īn urmatoarele directii principale:
 - pastrarea, dezvoltarea si exprimarea traditiilor si valorilor materiale si spirituale proprii minoritatii bulgare;
 - cultivarea īn actiunile sale a relatiilor traditionale de prietenie īntre Romānia si Bulgaria;
 - dezvoltarea de relatii de colaborare si conlucrare cu autoritatile publice, precum si cu celelalte organizatii ale cetatenilor apartinīnd minoritatilor nationale;
 - promovarea si amplificarea relatiilor de colaborare cu autoritatile publice ale Bulgariei, cu organizatiile neguvernamentale, din interiorul ei si din diaspora bulgareasca;
 - īntarirea activitatii organelor de conducere ale Uniunii Bulgare din Banat - Romānia si ale filialelor ei teritoriale, precum si apararea ferma a intereselor legitime ale acestora;
 - organizara īn mod sistematic a īnvatarii limbii bulgare si exercitarea dreptului ca persoanele apartinīnd minoritatii bulgare sa poata fi instruite īn limba materna;
 - redobīndirea tuturor bunurilor care au apartinut minoritatii bulgare din Banat - Romānia (biserici, scoli, teatre, cinematografe si imobile cu alte destinatii, precum si a bunurilor apartinatoare);
 - luarea oricaror alte masuri, conforme cu legea, menite sa conduca la realizarea scopului si obiectului activitatii uniunii;
 - sprijinirea fundatiilor, asociatiilor si a altor societati de caritate ale minoritatii bulgare, care au statute proprii.
 
Mijloace de actiune:

 - initierea, organizarea si efectuarea unor studii privind originea, asezarea si raspīndirea etnicilor bulgari īn Romānia, evolutia culturii materiale si spirituale a acestora, particularitatile vietii, obiceiurile si traditiile lor, legaturile istorice, culturale, economice, stiintifice cu poporul romān;
 - identificarea, cunoasterea si relevarea izvoarelor documentare, monumentelor, operelor de arta, vestigiilor arheologice etc. apartinīnd civilizatiei bulgaresti īn Romānia, organizarea de actiuni destinate restaurarii, conservarii si punerii īn valoare a lor;
 - elaborarea si derularea unor programe de conferinte, mese rotunde, simpozioane, gale de filme, seri de muzica, festivaluri ale poeziei, teatrului, cīntecului si dansului bulgaresc;
 - organizarea de cluburi bulgaresti, dotarea lor cu aparatura si materiale adecvate, organizarea de activitati cultural-educative, sportive, turistice s.a.;
 - sprijina editarea de ziare, reviste, carti si alte publicatii īn care sa se reflecte istoria, traditiile si activitatea minoritatii bulgare din Romānia si prezentarea adecvata a minoritatii bulgare īn spatiile acordate de

 mass-media publica;
 - organizarea īnvatarii limbi bulgare īn cadrul localitatilor cu filiale teritoriale si urmarirea modului de desfasurare a procesului īnvatarii limbii bulgare, a istoriei si traditiilor minoritatii bulgare īn institutiile publice de īnvatamīnt;
 - asigurarea slujbei religioase īn limba bulgara īn cadrul bisericilor bulgaresti din Romānia;
 - stabilirea situatiei sociale a bulgarilor din Romānia si desfasurarea unor programe de asistenta sociala adecvate;
 - īnfiintarea de societati comerciale sau participarea cu parti sociale ori actiuni īn cadrul unor asemenea societati;
 - largirea si modernizarea infrastructurii proprii, precum si administrarea valorilor materiale si banesti īn concordanta cu prevederile legii;
 - sprijina si recomanda elevi, studenti, translatori, traducatori si alte specialisti pentru a urma cursuri si specializari īn tara si īn Bulgaria.

 Organele de conducere sīnt: adunarea generala si comitetul de conducere (7-15 membri) la nivelul filialelor; conferinta, consiliul de conducere si comitetul executiv.
 
Reprezentare īn viata publica:
 reprezentanti alesi:
 2 primari, 21 (12) consilieri
 1 deputat (Timis) - 1.584 (1.906) voturi
 
Problematica specifica: Nu exista cadre didactice care sa predea pentru doritori limba bulgara, iar unii directori de scoli obstructioneaza aceasta doleanta legitima. Īn nici o biserica ortodoxa nu se slujeste nici macar o singura slujba religioasa īn limba bulgara.
 
Revendicari proprii: restituirea fostelor scoli, cluburi, biserici etc. proprietati ale etniei bulgare din Romānia;
 īnvatarea si a limbii bulgare ca obiect de studiu īn scolile unde exista doritori;
 slujirea īn biserici si īn limb bulgara īn localitati cu populatie preponderent etnic bulgara.