::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::



ANEXE

inapoi

Anexe
I.Lista cultelor religioase recunoscute oficial
II. Răspunsul MEC la solicitarea Bisericii Greco-Catolice din Oradea
III. Modelul chestionarelor
IV. Lista unităţilor de īnvăţămīnt
V. Lista localităţilor
VI.Lista manualelor analizate
VII. Comunicatul de presă al Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea
VIII. Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, fragment
IX. Ghidul de evaluare pentru religie, fragment
X. Sesizarea secretarului Bisericii Greco-Catolice
XI. Hotărīrea nr. 279/2007 al CNCD, fragment
XII. Hotărīrea din 21 noiembrie 2006 al CNCD, fragment

ANEXA I.
Lista cultelor religioase recunoscute oficial īn Romānia, conform Legii nr. 486/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor

1. Biserica Ortodoxă Romānă
2. Episcopia Ortodoxă Sīrbă de Timişoara
3. Biserica Romano-Catolică
4. Biserica Romānă Unită cu Roma, Greco-Catolică
5. Arhiepiscopia Bisericii Armene
6. Biserica Creştină Rusă de rit vechi din Romānia
7. Biserica Reformată din Romānia
8. Biserica Evanghelică C.A. din Romānia
9. Biserica Evanghelică Lutherană din Romānia
10. Biserica Unitariană din Transilvania
11. Uniunea Bisericilor Creştine din Romānia
12. Biserica Creştină după Evanghelie din Romānia – Uniunea Bisericilor Creştine după Evanghelie din Romānia
13. Biserica Evanghelică Romānă
14. Uniunea Penticostală – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din Romānia
15. Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea din Romānia
16. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Romānia
17. Cultul Musulman
18. Organizaţia Religioasă Martorii lui Iehova
sus
ANEXA II.
Răspunsul Ministerului Educaţiei şi Cercetării la solicitarea Bisericii Greco-Catolice din Oradea

ROMĀNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CABINET MINISTRU
Str. G-ral Berthelot 28-30, Bucureşti – 70738
Nr. 10057/24.01.2007


PREASFINŢIEI SALE
Preasfinţitul Părinte Episcop
Virgil BERCEA

Răspundem adresei dumneavoastră nr. 1213/28.12.2006 īnaintată M.Ed.C. şi īnregistrată cu nr.10057/10.01.2007 comunicāndu-vă următoarele:
De la īnceput facem precizarea că Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Inspectoratele şcolare judeţene, asigură aplicarea legislaţiei īn organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de īnvăţămānt. Vă facem cunoscut faptul că art. 158 din Legea Īnvăţămāntului republicată, modificată şi completată stabileşte formaţiunile de studiu pentru toate disciplinele.
Art.1 Īn īnvăţămāntul preuniversitar formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:
a)    grupa cuprinde īn medie 15 preşcolari sau elevi, dar nu mai puţini de 10 şi nu mai mult de 20; prin excepţie, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzānd cel puţin 7 preşcolari sau elevi;
b)    clasa din īnvăţămāntul primar are īn medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 25;
c)    clasa din īnvăţămāntul gimnazial are īn medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 30;
d)    clasa din şcoala de arte şi meserii, anul de completare şi īnvăţămāntul liceal, precum şi anul de studiu din īnvăţămāntul postliceal are īn medie 25 de elevi dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30.

Ţinīnd cont de Legea Īnvăţămāntului, art.9 şi art.158 şi de actele normative anterioare, s-a elaborat adresa nr. 19283/2005, pe care o anexăm īn copie, prin care s-a creat posibilitatea pentru cultele care au īn şcoli un număr mic de elevi pe clasă, să se organizeze īnvăţămānt simultan sau pe grupe de minim 10 elevi pentru studiul religiei. Prin excepţie, inspectoratul şcolar poate aproba grupe cuprinzānd cel puţin 7 preşcolari sau elevi. Aceste prevederi au fost considerate satisfăcătoare de către reprezentanţii altor culte.

Prin această adresă Ministerul Educaţiei şi Cercetării a oferit elevilor aflaţi īn număr mic īn şcoli, posibilitatea să studieze disciplina religie fie īn şcoală fie īn spaţii puse la dispoziţie de culte, venind īn felul acesta īn sprijinul dreptului elevului de a studia propria religie. Cursurile se desfăşoară cu prioritate īn şcoli. Posibilitatea de a organiza cursuri īn afara şcolilor este o dovadă de flexibilitate, expresie a voinţei de a sprijini studierea religiei cultelor minoritare şi nu o excludere a lor din şcoală. Decizia aparţine inspectoratelor şcolare şi şcolilor.

Predarea religiei se face īn funcţie de numărul de elevi, pe clase sau pe grupe după caz, īn regim de normă īntreagă, 1/2 normă sau plata cu ora, cu finanţare de la stat. Titularizările se fac pe catedre viabile cel puţin 4 ani.
Referitor la numirea unui inspector de religie greco-catolică vă putem spune că, din păcate, Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu are suficiente posturi pentru a avea inspectori pentru fiecare disciplină. Există, spre exemplu:
- un singur inspector pentru limbile franceză, spaniolă, italiană, latină, portugheză;
- un singur inspector pentru īnvăţămīntul primar;
- un inspector care răspunde de predarea religiei pentru toate cultele recunoscute.

La inspectoratele şcolare se īntālnesc situaţii precum:
- un singur inspector pentru toate limbile moderne;
- un singur inspector pentru istorie-geografie;
- inspectori avānd 1/2 norme.

Pentru religia greco-catolică puteţi recomanda un metodist, cadru didactic cu experienţă īn īnvăţămānt, care să fie agreat de inspectorate şi care să ţină legătura – inspectorate-cult, īn judeţele unde există populaţie şcolară greco-catolică.

Asigurīndu-vă de colaborarea noastră deschisă şi sinceră, precizăm faptul că instituţia noastră este interesată şi acţionează īn sensul garantării respectării depline a libertăţii de gāndire, religie şi conştiinţă, precum şi īn realizarea unei educaţii nediscriminatorii, pentru toţi copiii din Romānia.
Cu deosebită consideraţie,

MINISTRU,
Mihail HĂRDĂU
sus

ANEXA nr. III
Modelul chestionarului adresat elevilor

Completarea chestionarului este opţională. Puteţi refuza răspunsul la unele sau la toate īntrebările.
 
C H E S T I O N A R
Elevi/Eleve

1. Şcoala .........................………………………………….............    4. Naţionalitatea: ..............................…………….
2. Localitatea: ............................…………………………………..    5. Religia: .........................................…………….
3. Clasa: ..................................…………………………………....     6. Sexul:      Masculin         Feminin

7. Studiezi religia īn şcoală?                Da                 Nu       De cīţi ani?...........................................................

8. A cīta oră din orar este ora de religie?     prima         ultima         īntre alte ore

9. Aveţi un manual de religie ?               Da          Nu         Nu ştiu

10. Din cīte ştii tu, disciplina religie este:      obligatorie      opţională     facultativă

11.Ce īnveţi la ora de religie?
 Religia ta proprie
  Istoria religiilor
  Altă religie decīt cea proprie. Precizează:.......................….......................

12. La ora de religie te rogi?           Da             Nu   
                    Dacă da, ce rugăciuni ai īnvăţat?....................................................................

13. După părerea ta, care religii sīnt bune?
Exemplifică:...................................    De ce?..................……..........................

14. După părerea ta, care religii sīnt rele?
Exemplifică:....................................    De ce?...............................................….
15.Care este sursa principală a cunoştinţelor tale religioase?
  Şcoala          Familia
  Mass media          Biserica    
 Altele, şi anume:  .......................................................................................

16.La orele de religie profesorul te īnvaţă să fii tolerant. Faţă de cine?:
  Creştini          Romi
  Evrei              Catolici
  Femei          Homosexuali
  Atei              Protestanţi
  Musulmani          alţii, şi anume:  ............................……………

17.Cum consideri că este predată religia īn clasa ta?
  Obiectiv şi corect      Ştiinţific
  Părtinitor şi incorect      Prezentīnd egal toate religiile
  Ca la biserică          Ca orice altă materie
18.Prin studiul religiei ai fost īnvăţat/ă:
 Să fii bun/ă creştin/ă      Să-ţi cunoşti propria religie
 Să cunoşti alte religii      Să te rogi
  Altceva, şi anume:  .....…...........................................................................

19.Care sunt īnsuşirile pe care ţi le cultivă profesorul de religie?
  Curajul civic             Sinceritatea
  Solidaritatea umană         Bunătatea
  Neīncrederea faţă de alte religii      Religia ta este cea adevărată
    Altceva, şi anume..............................................................................

20.Manualul tău de religie ţi-a permis cunoaşterea mai multor culte?
  Da              Nu          Nu ştiu

 21. Prin studiul religiei la clasă ai aflat mai multe despre:
 Ortodoxie         Cultul musulman                        Alte culte
 Catolicism         Cultul Iudaic
 Greco-catolicism     Cultul Martorii lui Iehova
 Protestantism         Budism

22. Īn şcoala ta se organizează:
  Serbări religioase                          Da          Nu         Nu ştiu
  Participarea elevilor la serbări religioase din afara şcolii           Da          Nu         Nu ştiu
  Slujbe religioase                          Da          Nu         Nu ştiu
23. Īn şcoală ta există:
  Simboluri religioase, icoane aparţinīnd cultului....................................……………………………………………..
 Simboluri religioase, icoane aparţinīnd mai multor culte, şi anume: ........................................................………
  Laborator, sală de rugăciune sau capelă aparţinīnd cultului.....................………………………………………….
 Laborator, sală de rugăciune sau capelă cu simbolurile mai mulor culte, şi anume:........................................…

24. După părerea ta, ce fel de stat este Romānia?
  Creştin          Laic        
  Ateu              Ortodox          Nu ştiu

25. Există īn Romānia o biserică naţională? Dacă da, care? ........................…………………………………………………….

26. Dacă ai putea interzice o religie īn Romānia, care ar fi aceea?.................…………………………………………………

27. Dacă ai fi ministrul educaţiei, ce modificări ai face īn predarea religiei īn şcoli?
a.............................................................................................................................................…………………………………..
b.............................................................................................................................................…………………………………..
c.............................................................................................................................................…………………………………...

28. Pentru tine predarea religiei īn şcoală este:
                        Foarte importantă           Destul de importantă    
                       Puţin importantă           Inutilă

29. Dacă ai şi alte comentarii personale la acest chestionar, scrie-ne:
.......................................................................................................................…………………………………….......................
.......................................................................................................................…………………………………….......................
.......................................................................................................................…………………………………….......................
                               
Mulţumim pentru colaborare!



Modelul chestionarului adresat cadrelor didactice

Completarea chestionarului este opţională. Puteţi refuza răspunsul la unele sau la toate īntrebările.

sus
C H E S T I O N A R
CADRE DIDACTICE

1. Şcoala: ................................……………………………………….......    5. Vīrsta.............................................……………
2. Localitatea ...............………………………………………..................    6. Apartenenţa etnică..............……………...........        
3. Specialitatea......................……………………………………….........     7. Apartenenţa religioasă ....................…………..
4. Vechimea ................…………………………………………...............     8. Sexul           feminin        masculin
Atenţie! Secţiunea 9-17 se va completa numai de profesorii/profesoarele care predau religia!

9. De cīţi ani predaţi religia? ..................................................……………………………………………………......................

10. Utilizaţi un manual de religie?    Da                  Nu              
    Dacă da, cine l-a elaborat? ....…………………….......................................................

11. Utilizaţi o programă de predare a religiei?        Da            Nu     
Dacă da, cine l-a elaborat? ....………...............................................
12. Cum apreciaţi manualul şi programa de religie?
                            foarte bune            bune   
                satisfacătoare                  slabe        foarte slabe

13. Aţi participat la cursuri de pregătire profesională pentru predarea religiei?  

                Nu                Da. Precizaţi:........................................................

14. Cīt de des asistă la ora Dvs. directorul sau inspectorul de specialitate?
                Semestrial        Anual    Periodic    Deloc

15. Care sīnt cultele religioase cărora le aparţin elevii şcolii Dvs. ?
                Biserica Ortodoxă Romānă    Biserica Greco-Catolică
                Biserica Romano-Catolică    Biserica Protestantă
                Martorii lui Iehova        Cultul Mozaic
                Cultul musulman                          altele, şi anume:   .............…………………

16. Toţi elevii au asigurate ore de religie conform apartenenţei lor religioase?
                Da                Nu            Nu ştiu

17. Ce īi īnvăţati pe elevi la ora de religie?
propria religie               valori civice
istoria religiilor        toleranţa faţă de minorităţi        
să fie buni creştini         să se roage
   egalitatea sexelor           respect pentru toate religiile
toate religiile importante

18. Ce caracter are predarea religiei?           
                 obligatoriu             opţional                   facultativ

19. Avīnd īn vedere experienţa Dvs, cu care din afirmaţiile de mai jos sīnteţi de acord?
 
DA
Nu ştiu
NU
Educaţia religioasă īn şcolile publice (de stat) este necesară

Educaţia religioasă ar trebui să fie limitată īn şcolile de stat la bisericile tradiţionale

Educaţia religioasă ar trebui limitată īn şcolile publice (de stat) la Biserica Ortodoxă Romānă

Īn şcolile de stat nu ar trebui să se desfăşoare educaţie religioasă

Manualele de biologie nu ar trebui să promoveze darwinismul

Manualele de biologie ar trebui să prezinte īn mod echidistant teoria creaţionistă şi teoria darwinistă

Manualele de religie pun accent pe cultul bisericii respective

Manualele de religie prezintă īn mod echidistant perceptele mai multor culte

Manualele de religie ar trebui să fie axate pe cultul bisericii respective, combătānd clar perceptele altor culte

Manualele de religie ar trebui să prezinte echidistant perceptele altor religii pentru a forma o toleranţă faţă de aceste culte

Īn cadrul şcolii există simboluri religioase aparţinānd unui singur cult

Īn cadrul şcolii există simboluri religioase aparţinānd tuturor cultelor cărora le aparţin elevii

Īn cadrul şcolii există un laborator, loc de rugăciune sau capelă cu simboluri religioase aparţinānd unui singur cult

Īn cadrul şcolii ar trebui promovat multiculturalismul religios

Şcoala trebuie să ofere spaţiu doar cultului majoritar din comunitate

Īn incinta şcolii se organizează evenimente, serbări religioase

Şcoala organizează participarea extraşcolară a elevilor la evenimente, serbări religioase

Se discută īn cadrul orelor de religie despre importanţa participării la evenimente, serbări religioase

Unele culte, cum ar fi Martorii lui Iehova, reprezintă un pericol pentru moralitatea elevilor

Unele culte, cum ar fi Martorii lui Iehova, nu ar trebui să aibă acces la educaţia religioasă din cadrul şcolilor de stat

Unele culte necreştine, cum ar fi islamul, nu ar trebui să aibă acces la educaţia religioasă din cadrul şcolilor de stat
sus
20. După părerea Dvs. ce fel de stat este Romānia?
                    creştin             ateu            ortodox
                secular             teocratic            nu ştiu

21. După părerea Dvs. īn Romānia există o biserică naţională?
nu                 da, şi anume: .................................................…….

22. Īn Romānia ar trebui să existe o biserică naţională?
nu                 da, şi anume: .................................................…….

23.  Īn īnvăţămīntul public din Romānia toate cultele sunt egale?
nu            da            nu ştiu

24. Ce aţi modifica īn predarea religiei īn şcoli?

a.......................................................................................................................................…………………………..................
b.........................................................................................................................................................………………………….
c.........................................................................................................................................................………………………….

25. Dacă aveţi observaţii personale privind prezenţa cultelor religioase īn şcolile publice:

...........................................................................................................................................................………………………….
...........................................................................................................................................................………………………….
...........................................................................................................................................................………………………….

Vă mulţumim pentru colaborare!

sus
ANEXA IV.
Lista unităţilor de īnvăţămīnt unde s-au aplicat chestionare

Judeţul BUZĂU

Elevi
Şcoala Generală nr. 11 – Buzău
Grup Şcolar Sf. Mucenic Sava – Berca
Colegiul Naţional Mihai Eminescu – Buzău

Profesori
Şcoala Generală nr. 11 – Buzău
Grup Şcolar Sf. Mucenic Sava – Berca

Municipiul BUCUREŞTI

Elevi
Colegiul Naţional Ion Luca Caragiale - Bucureşti
Şcoala Generală nr. 45 Titu Maiorescu – Bucureşti

Profesori
Colegiul Naţional Ion Luca Caragiale – Bucureşti
Şcoala Generală nr. 45 Titu Maiorescu – Bucureşti

Judeţul CLUJ

Elevi
Liceul Teoretic Gelu Voievod – Gilău
Colegiul Naţional Pedagogic Gheorghe Lazăr – Cluj Napoca
Liceul Apįczai Csere Jįnos – Cluj Napoca

Profesori
Elméleti Lķceum – Aghireş Fabrici

Judeţul DOLJ

Elevi
Şcoala cu clasa I-VIII – Fratoştita
Şcoala cu clasa I-VIII – Pieleşti
Şcoala generală nr. 31 Theodor Aman – Craiova
Şcoala generală nr. 37 Mihai Eminescu – Craiova
Liceul Teoretic Henri Coandă – Craiova
Grupul Şcolar Industrial Traian Demetrescu – Craiova
Liceul Teoretic – Filiaşi

Profesori
Şcoala generală nr. 37 Mihai Eminescu – Craiova
Şcoala generală nr. 31 Theodor Aman – Craiova
Liceul Teoretic Henri Coandă – Craiova
Grupul Şcolar Industrial Traian Demetrescu – Craiova
Liceul Teoretic – Filiaşi
Şcoala cu clasa I-VIII – Fratoştita
Şcoala cu clasa I-VIII – Pieleşti

Judeţul HARGHITA
ODORHEIU SECUIESC

Elevi
Liceul Marin Preda
Liceul Pedagogic Benedek Elek

Profesori
Liceul Marin Preda
Liceul Pedagogic Benedek Elek

MIERCUREA CIUC

Elevi
Liceul Catolic Segķtő Mįria
Liceul de Artă Nagy Istvįn
Gimnaziul Mįrton Įron
Colegiul Naţional Octavian Goga
Şcoala Generală Liviu Rebreanu

Profesori
Liceul Reformat Baczkamadarasi Kiss Gergely
Liceul Catolic Segķtő Mįria

Judeţul IAŞI

Elevi
Şcoala Normală Vasile Lupu
Colegiul Naţional Constantin Negruzzi
Liceul Teologic G. Ibrăileanu
Şcoala Axinte Uricariul – Scānteia

Profesori
Şcoala Normală Vasile Lupu
Colegiul Naţional Constantin Negruzzi
Liceul Teologic G. Ibrăileanu
Şcoala Axinte Uricariul – Scānteia
sus
Judeţul SATU MARE

Elevi
Colegiul Naţional Mihai Eminescu – Satu Mare
Grup Şcolar Teologic Romano-Catolic Hįm Jįnos – Satu Mare
Colegiul Naţional Kölcsey Ferenc – Satu Mare
Liceul de Artă Aurel Popp – Satu Mare
Grup Şcolar Construcţii de Maşini Unio – Satu Mare
Şcoala Generală cu clasele I-VIII - Romāneşti
Liceul Teoretic German Johann Ettinger – Satu Mare
Colegiul Naţional Ioan Slavici – Satu Mare
Grup Şcolar Economic Gheorghe Dragoş – Satu Mare
Şcoala cu clasele I-VIII – Medieşul Aurit

Profesori
Liceul Teoretic German Johann Ettinger – Satu Mare
Colegiul Naţional Kölcsey Ferenc – Satu Mare
Colegiul Naţional Mihai Eminescu – Satu Mare
Liceul de Artă Aurel Popp – Satu Mare
Şcoala cu clasele I-VIII – Medieşul Aurit
Inspectoratul Şcolar Judeţean – Satu Mare
Şcoala Generală Dr. Vasile Lucaciu – Satu Mare

Judeţul TIMIŞ

Elevi
Liceul Teoretic – Gătaia
Şcoala Generală (din cadrul Liceului Teoretic) – Gătaia
Şcoala Generală – Giroc
Şcoala Generală I. Ciorogariu – Chişoda
Liceul Nikolaus Lenau – Timişoara
Colegiul Naţional Ana Aslan – Timişoara
Liceul Pedagogic Carmen Sylva – Timişoara
Şcoala Generală nr. 18 – Timişoara
Şcoala Generală nr. 26 – Timişoara

Profesori
Liceul Teoretic – Gătaia
Şcoala Generală – Giroc
Şcoala Generală I. Ciorogariu – Chişoda
Şcoala Generală nr. 18 – Timişoara
Şcoala Generală nr. 26 – Timişoara
Liceul Nikolaus Lenau – Timişoara
Colegiul Tehnic Ion Mincu – Timişoara

Judeţul TULCEA

Elevi
Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Casian” – Tulcea
Grupul Şcolar Agricol – Topolog
Colegiul Tehnic Henri Coandă – Tulcea

Profesori
Colegiul Tehnic Henri Coandă – Tulcea
Grupul Şcolar Agricol – Topolog
Şcoala cu clasele I-IV – Luminiţa

sus

ANEXA V.
Lista localităţilor unde s-au aplicat chestionare la elevi şi cadre didactice

Judeţul BUZĂU
Buzău
Berca

Municipiul BUCUREŞTI

Judeţul CLUJ
Cluj Napoca
Gilău
Aghireş Fabrici

Judeţul DOLJ
Craiova
Fratoştita
Pieleşti
Filiaşi

Judeţul HARGHITA
Odorheiu Secuiesc
Miercurea Ciuc

Judeţul IAŞI
Iaşi
Scānteia

Judeţul SATU MARE
Satu Mare
Medieşu Aurit

Judeţul TIMIŞ
Timişoara
Gătaia
Giroc
Chişoda

Judeţul TULCEA:
Tulcea

sus


ANEXA VI.
Lista manualelor analizate

Clasa a I-a
Titlul
Autori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Religie. Cultul ortodox
Camelia Muha, Maria Orzetic, Elena Mocanu
Sf. Mina Iaşi (2005)
4177/02.07.2004
Religie romano-catolică
Paul Budău, Mircea-Irinel Mititelu, Anca Daniela Ciobanu
Ed. Didactică şi Pedagogică (2004)
4177/02.07.2004
Religie romano-catolică
Paul Budău, Mircea-Irinel Mititelu, Anca Daniela Ciobanu
Ed. Didactică şi Pedagogică (2005)
4177/02.07.2004
Religia (Cultul Penticostal, Baptist, Creştin după Evanghelie)
Jeni Roşian
Ardealul Cluj (2004)
4177/02.07.2004
Abecedarul micului creştin. Cultul ortodox
Preot Ioan Săuca
Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti (2002)

sus

Clasa a II-a
Titlul
Autori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Manual de Religie (ortodoxă)
Pr. Tudor Demian, Pr. Dr. Ioan Sauca
Ed. Didactică şi Pedagogică (2000)
37670/20.10.1992
Religie. Cultul ortodox
Camelia Muha, Maria Orzetic, Elena Mocanu, Vasile Nechita
Editura Sf. Mina
3885/24.05.2004
Veled az śton (cultul unitarian)
Bartha Mįrta
Įbel, Cluj (2005)
4059/10.05.2005
Reformįtus vallįstankönyv (cultul reformat)
Varró Ilona, Gavrucza-Nagy Emese
Ed. Didactică şi Pedagogică (2005)
4177/02.07.2004

Clasa a III-a
Titlul
Autori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Manual de Religie (ortodoxă)
Pr. Dr. Ioan Săuca
Ed. Didactică şi Pedagogică (2002)
31144/03.06.1993
Religie. Cultul ortodox
Maria Orzetic, Elena Mocanu
Sf. Mina, Iaşi (2005)
3787/05.04.2005
Római katolikus vallįs (cultul romano-catolic)
Gįl Lįszló
Stśdium, Cluj (2005)
4059/10.05.2005
Religie cultul romano-catolic
Olimpia Ciobanu, Anca-Daniela Ciobanu, Pr. Paul Budău, Pr. Iulian Ianuş
Ed. Didactică şi Pedagogică (2005)
4059/10.05.2005
Religie cultul greco-catolic
Ana Dura
Ed. Didactică şi Pedagogică (2005)
4059/10.05.2005
Reformįtus vallįstankönyv (cultul reformat)
Pįter Emilia
Ed. Diactică şi Pedagogică (2005)
4059/10.05.2005
Religie (Cultul Penticostal, Baptist, Creştin după Evanghelie)
Gavril Izsak, Dănuţ Poduţ, Petru Ignaş, Gheorghe Cătană (coord.)
Dalia, Timişoara (2005)
4059/10.05.2005
sus
Clasa a IV-a
Titlul
Autori / coordonatori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Religie. Cultul ortodox
Liviu Teodorescu, Iuliana Martin, Anghel Chiriţă
(coord. PS. Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar)
Aramis Bucureşti (2006)
3463/22.03.2006
Manual de Religie (ortodoxă)
Pr. Dr. Ioan Sauca
Ed. Didactică şi Pedagogică (2002)
37255/04.09.1995

Clasa a V-a
Titlul
Autori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Religie. Cultul creştin-ortodox
Camelia Muha
Sf. Mina (2006)
fără –  avizat de Dir. Īnv. Preuniversitar 31758/2001
Religie (ortodoxă)
Pr. Nicolae Dascălu, prof. Maria Orzetic
Aramis Bucureşti (1998
fără – aprobat de Comisa Patriarhiei Romāne pt. Īnvăţămīntul Religios īn Şcolile de Stat şi cu avizul MECT

sus


Clasa a VII-a
Titlul
Autori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Religie creştin-ortodoxă
Camelia Muha
Sf. Mina (2006)
fără – avizat de Dir. Īnv. Preuniversitar 31758/2001
Religie (ortodoxă)
Pr. Nicolae Dascălu, prof. Maria Orzetic
Aramis Bucureşti (1998)
fără – aprobat de Comisa Patriarhiei Romāne pt. Īnvăţămīntul Religios īn Şcolile de Stat şi cu avizul MECT

Clasa a VIII-a
Titlul
Autori / coordonatori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Religie creştin ortodoxă. Caiet pentru elevi, cadre didactice şi părinţi
Camelia Muha
Sf. Mina, Iaşi
fără- avizat de Dir. gen. Īnv. Preuniversitar 31758/2001

sus

Clasa a IX-a
Titlul
Autori / coordonatori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Religie. Cultul ortodox
prof. Florin Boldea, Violeta prof. Boldea, Pr. prof. Vasile Pop, prof. dr. Liviu Lazăr
Corvin, Deva (2005)
4177/02.07.2004
Religie. Cultul ortodox
Dorin Opriş, Monica Opriş, Irina Horga, Antoaneta-Firuţa Tacea
Dacia, Cluj (2005)
4177/02.07.2004
Római katolikus vallįs (cultul romano-catolic)
Baróti Lįszló Sįndor
Stśdium Cluj (2005)
4059/10.05.2005
Religie (Cultul Penticostal, Baptist, Creştin după Evanghelie)
Gheorghe Cătană, Speranţa Doina Cătană
Little Lamb (2004)
4177/02.07.2004

Clasa a X-a
Titlul
Autori / coordonatori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Religie. Cultul ortodox
Dorin Opriş,Monica Opriş,  Irina Horga, Antoaneta-Firuţa Tacea
Dacia Cluj (2005)
3787/05.04.2005
Religie. Cultul ortodox
Adrian Lemeni (coord.), Georgian Păunoiu, Silviu Tudose, Dumitru Ştefănescu
Corint, Bucureşti (2005)
3787/05.04.2005
Religie. Cultul ortodox
Mihaela Panoschi, Adriana-Gabriela Argatu, Sergiu-Marcel Vlad, Andreea Vlad, Emil-Dănuţ Zăbavă
Grupul Editorial Art (2005)
3787/05.04.2005
Istoria Māntuirii. Credinţa creştină catolică
Pr. Claudiu Dema
Arhiepiscopia Romano-Catolică (2006)

Római katolikus vallįs (cultul romano-catolic)
Nemes Istvįn
Stśdium, Cluj (2005)
4059/10.05.2005

Clasa a XI-a
Titlul
Autori / coordonatori
Editura/anul
Ordin MECT de aprobare
Religie. Cultul ortodox
Adrian Lemeni (coord.). Jean Nedelea, Georgian Păunoiu, Silviu Tudose
Editura Corint
4446/19.06.2006
sus

Anexa VII.

Comunicatul de presă al Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea

Consiliul de conducere al Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din Romānia a luat noă de decizia Consiliului Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării cu privire la retragerea simbolurilor religioase din instituţiile de īnvăţămīnt public.
Īn cadrul sesiunii de toamnă din 24-26 noiembrie anul curent, Consiliul de conducere al Bisericii Adventiste a formulat poziţia exprimată īn cele ce urmează.
Simbolurile religioase sīnt o formă de exprimare a credinţei şi o manifestare a identităţii religioase, avīnd un rol important īn educaţia copiilor. Din aceste motive, folosirea lor constituie o manifestare a libertăţii religioase care trebuie să caracterizeze orice societate democratică.
Totuşi, luīnd īn considerare, principiul liberului arbitru, conform căruia Dumnezeu l-a creat pe om liber şi responsabil pentru alegerile sale, credem că orice persoană şi instituţie, mai ales, Biserica, trebuie să manifeste respect faţă de demnitatea umană şi faţă de Creator, recunoscīnd fiecărui individ libertatea şi responsabilitatea de a alege. Īn acest sens, folosirea simbolurilor religioase īn şcolile publice, īn contextul īn care bisericile minoritare īntīmpină dificultăţi la predarea religiei, poate constitui o lezare a sentimentului religios al elevilor aparţinīnd cultelor minoritare şi o discriminare.
 Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea susţine principiul separaţiei statului de Biserică. Din acest motiv consideră că statul şi instituţiile sale, inclusiv şcolile publice, nu trebuie să se implice īn promovarea şi susţinerea īnvăţăturilor şi valorilor unei anumite religii sau confesiuni religioase; dacă se acordă posibilitatea manifestării religioase īn şcolile publice, aceasta ar trebuie să fie accesibilă oricărui cult.
Luīnd īn considerare cele de mai sus, socotim că decizia CNCD de a recomanda retragerea simbolurilor religioase din instituţiile de īnvăţămīnt public este corectă.
 Preşedinte,
 Pastor Teodor Huţanu

30.11.2006
sus

Anexa VIII.

Fragment din Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti

Apare ca necesară o reglementare īn sensul asigurării exercitării dreptului la īnvăţătură şi accesului la cultură īn condiţii de egalitate; respectării dreptului părinţilor de a asigura educaţia copiilor potrivit convingerilor lor religioase şi filosofice; respectării caracterului laic al statului şi autonomiei cultelor; asigurării libertăţii de religie, conştiinţă şi convingeri a tuturor copiilor īn condiţii de egalitate, īn condiţiile īn care aceste icoane sīnt aduse necontrolat de către profesori, părinţi şi elevi, pentru a evita o īncălcare a dreptului la opţiune a părinţilor īn scopul oferirii copiilor īnvăţămīntul religios, pentru a păstra principiul neutralităţii religioase a statului.

Aşa cum s-a reţinut, o asemenea prezenţă nelimitată şi necontrolată a simbolurilor religioase īn instituţiile publice de īnvăţămīnt poate īncălca principiul laicităţii statului şi libertăţii conştiinţei, astfel īncīt recomandarea făcută de pīrīt ca pīrītul să adopte o reglementare prin care să stabilească ca simbolurile religioase să fie afişate doar īn cursul orelor de religie sau īn spaţiile destinate exclusiv īnvăţămīntului religios, apare īn concordanţă cu aceste principii precum şi cu principiile prevăzute de art. 5 din legea nr. 84/1995.

ANEXA IX.

Ghidul de evaluare CNCEIP pentru religie editat īn 2001. Autori Prof. Nicoleta Liţoiu, Prof gr.I Mihaela Panoschi şi Pr. Prof. Nicolae Iordăchescu (www.edu.ro).

Pag. 63
Exemplul 2
Clasa: a II-a
Evaluare curentă -test criterial
Timp de lucru: 20 minute
Capitol: Noul Testament
(...)
II.Stabiliţi corespondenţa īntre numele şi data sărbătorilor prezentate :
1. 6 ianuarie        a. Naşterea Sf. Ioan Botezătorul
2. 7 ianuarie        b.Botezul Domnului Iisus Hristos
3. 24 iunie        c. Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul
4. 29 august        d. Sf. Ierarh Nicolae
            e. Soborul Sf.Ioan Botezătorul
            f. Naşterea Domnului Iisus Hristos
(...)
Pag. 68
Exemplul 5
Clasa a V-a
Evaluare curentă –test criterial
Timp de lucru : 45 minute
Capitol : Noţiuni de liturgică
(...)
II.Alege răspunsul corect
1.    Momentul nevăzut al īntemeierii Bisericii este :
a)    Schimbarea la Faţă a Domnului Iisus Hristos
b)    Jertfa pe Cruce a Mīntuitorului Iisus Hristos
c)    Īnălţarea la cer a Mīntuitorului Iisus Hristos
2)     Momentul văzut al īntemeierii Bisericii este :
a)     Cincizecimea
b)     Īnvierea Domnului
c)     Intrarea Domnului īn Ierusalim
(...)

Pag. 69
IV. Īntre altar şi naos este un perete de lemn, de zid sau de piatră numit catapateasmă. Pornind de la această afirmaţie răspundeţi la următoarele īntrebări :
1.    Cum se numesc uşile de la mijloc ?
2.    Cum se numesc uşile laterale ?
3.    Cum sīnt dispuse icoanele pe catapeteasmă ?
Primul rind…..
Numele icoanelor mari a), b), c), d)
Deasupra icoanelor mari………..
Īn centrul icoanelor din rīndul 2……
Īn rīndul al treilea………
Īn rīndul al patrulea……..
Īn centrul icoanelor din rīndul al patrulea………..
Deasupra icoanelor de pe catapeteasmă………

V. Principalele obiecte şi materii folosite īn cult sīnt : Sfīnta Masă, Potirul, Crucea, Discul, Sfeşnicul şi pīinea, vinul, untdelemnul, lămīia, lumīnarea. Prezentaţi īn maxim o pagină importanţa şi semnificaţia acestora.

sus

ANEXA X
Sesizarea secretarului Comisiei pentru Educaţie Catolică din Cadrul Sinodului Bisericii Romāne Unite cu Roma, Florin Jula la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

Subsemnatul, Jula Florin, domiciliat īn Oradea, str. Ciheiului nr. 1 A, Bl. D 113, Ap. 1, īn calitate de credincios greco-catolic, dar şi īn calitate de secretar al Comisiei pentru Educaţie Catolică din cadrul Sinodului Bisericii Romāne Unite cu Roma, Greco-Catolică, depun prezenta

SESIZARE

referitoare la discriminarea elevilor cultelor minoritare īn cadrul procesului de īnvăţămānt prin imposibilitatea studierii orelor de religie ale cultului din care fac parte, alese conform prevederilor legale, datorită faptului că statul romān nu plăteşte aceste ore decāt īn cazul īn care sunt constituite grupe conform Legii īnvăţămāntului.
Īn majoritatea şcolilor, elevii greco-catolici nu se pot constitui īn grupele prevăzute de lege, motiv pentru care sunt obligaţi fie să aleagă altă materie, fie să participe la orele de religie ortodoxă.
Nenumăratele cereri adresate Inspectoratului Şcolar Bihor, dar şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării s-au lovit de un refuz categoric motivat de lipsa resurselor financiare pentru plata profesorilor care ar preda religia greco-catolică.
Am sperat că Ministerul Educaţiei şi Cercetării se va implica pe baza prevederilor art. 158 al Legii īnvăţămāntului īn care se arată că „situaţiile speciale privind formaţiunile de elevi sau de preşcolari din grupa mare aflate sub efectivul minim se aprobă de către Ministerul Īnvăţămāntului”. Speranţa noastră nu s-a materializat din păcate.
Nu a existat nici o dorinţă de īmbunătăţire a reglementărilor īn materie. Precizările privind predarea religiei īn şcoli cu nr. 19.283 / 25.04. 2005, nu sunt altceva decāt o prelucrare a precizărilor cu nr. 9715/ 10. 04.1996. Ar fi normal ca īn anul 2007, Ministerul Educaţiei şi Cercetării să ţină seama de situaţia actuală a ţării noastre, care s-a integrat īn Uniunea Europeană. 

O soluţionare corectă a acestei stări de fapt incorectă trebuie să ţină cont de următoarele argumente de ordin juridic, practic şi istoric:
Cadrul juridic existent, trebuie interpretat īn concordanţă cu prevederile Constituţiei, care arată la art. 20 că: „dacă există neconcordanţe īntre pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romānia este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului īn care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”. De asemenea, art. 29 prevede că „libertatea gāndirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi īngrădite sub nici o formă”. Noi considerăm că libertatea elevilor de a studia religia greco-catolică este īngrădită īntr-un mod inadmisibil.

Dispoziţiile legale internaţionale referitoare la organizarea de către stat a educaţiei morale şi religioase conform apartenenţei religioase a tutorilor legali, sunt extrem de numeroase. Amintim aici, doar faptul că protecţia drepturilor religioase se bazează pe art. 5 din Declaraţia O.N.U. din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranţă şi discriminare religioasă şi pe art. 14 al Convenţiei privind drepturile copilului. Acestora li se adaugă principiile şi normele stabilite, īn iunie-iulie 2004, de către grupul consultativ de experţi ai O.S.C.E. īn documentul Guidelines for Review of Legislation Pertaining to Religion or Belief, adoptat de O.D.I.H.R. īn consultare cu Comisia de la Veneţia- pentru Democraţie prin lege. Prin aceste dispoziţii se afirmă clar că finanţarea de către stat a educaţiei religioase trebuie realizată pe baze nediscriminatorii, fapt īncălcat īn mod flagrant de către autorităţile romāne.

Acest cadru juridic care are menirea de a asigura respectarea drepturilor omului este prevăzut şi cu sancţiuni. Astfel, īn Codul Penal la art. 316 se arată că: „īngrădirea de către un funcţionar public a folosinţei sau a exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean, ori crearea pentru acesta a unei situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie se pedepseşte cu īnchisoarea strictă de la 2 la 5 ani”. Credem că īn momentul de faţă drepturile elevilor greco-catolici sunt īngrădite pe temei religios, atāta timp cāt elevii ortodocşi beneficiază de ore de religie.
Este necesar să avem īn vedere şi Legea nr. 48 / 2002 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, care la art. 2, aliniatul 5, litera a) prevede „instituirea unor măsuri speciale, īn vederea protecţiei persoanelor aflate īn minoritate, atunci cānd acestea nu se bucură de egalitatea şanselor”. Este clar că, īn acest moment, elevii greco-catolici nu au şansa de a studia religia căreia īi aparţin. Īn mod similar, la punctul b) se dispune „sancţionarea comportamentului discriminatoriu prevăzut la art. precedent”. Iată de ce, ar fi normală o atitudine care să vină īn sprijinul respectării acestor drepturi religioase, şi nu una care să obstrucţioneze accesul la īnvăţămāntul religios a unei categorii a populaţiei.

Pe baza legislaţiei menţionate, considerăm că argumentarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării potrivit căreia Legea īnvăţămāntului este restrictivă, nu este viabilă. Această lege trebuie interpretată īn spiritul ei. Prevederile referitoare la constituirea grupelor nu sunt de natură să īncalce drepturile fundamentale ale cetăţenilor, ci constituie un cadru general, orientativ. Altminteri, Legea īnvăţămāntului ar trebui considerată ca fiind neconstituţională, conţinānd prevederi care īncalcă drepturile omului. Pe de altă parte, aşa cum prevede Constituţia Romāniei, au prioritate reglementările privitoare la drepturile omului. Nu este normal ca o eventuală lipsă a resurselor materiale să constituie argument pentru discriminarea elevilor greco-catolici.
Experienţa acumulată de profesorii care predau religie greco-catolică īn mod benevol, ne determină să nu fim de acord ca elevii care aleg pentru studiu religia greco-catolică să studieze această materie īn afara şcolii, atāta timp cāt elevii cultului majoritar īnvaţă īn şcoli. Noi nu suntem de acord ca elevii greco-catolici să efectueze un efort īn plus, deplasāndu-se īn afara şcolii sau să studieze religia īn afara orarului, pentru că īn acest mod am fi īn faţa unor īncălcări ale legislaţiei īn vigoare. 

Alocarea unor ore de religie trebuie să creeze premisa constituirii unui corp profesoral care să predea religie greco-catolică. Este de neacceptat situaţia actuală, īn care, spre exemplu, īn judeţul Bihor dispunem doar de 2 profesori de religie greco-catolică plătiţi de către stat, aceştia fiind angajaţi ai Liceului Greco-Catolic, iar īn judeţul Sălaj nu există nici măcar un profesor plătit cu normă īntreagă! Se naşte īn acest fel īntrebarea legitimă: cine predă religie elevilor de la celelalte şcoli din judeţ ?

Nu suntem de acord cu tendinţa de a considera că Biserica trebuie să plătească profesorii de religie greco-catolică, de vreme ce īnvăţămāntul este gratuit pentru toţi cetăţenii. Adresele Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor (anexate īn fotocopie) de numire a profesorilor īn calitate de cadre didactice suplinitoare, īn care se prevede că „īn cazul neconstituirii grupelor, plata va fi asigurată de către cult” este o eroare juridică şi o īncălcare flagrantă a drepturilor religioase. Statul nu poate impune Bisericii Romāne Unite cu Roma, Greco- Catolică, să plătească aceste ore pentru că īnvăţămāntul potrivit Constituţiei Romāniei este gratuit. 

Nu suntem de acord ca predarea religiei greco-catolice să fie coordonată de inspectorii de religie ortodoxă. Īn acest sens,  solicităm ca Ministerului Educaţiei şi Cercetării să fie obligat să numească alături de inspectorul general de religie şi un inspector general din partea cultului greco-catolic. O astfel de numire ar fi de natură să contribuie la ameliorarea situaţiei predării orelor de religie greco-catolică īn şcoli. Nu credem că argumentul lipsei resurselor financiare ar fi de natură să īmpiedice acest deziderat. Suntem conştienţi că un preot ortodox nu are interesul ca predarea orelor de religie ale cultelor minoritare să se desfăşoare īn condiţii optime. Nu este normal ca un inspector ortodox să avizeze delegaţiile semnate de un episcop greco-catolic! Suntem īn faţa unei ingerinţe a Bisericii Ortodoxe Romāne īn activitatea Bisericii Romāne Unite cu Roma, Greco-Catolică, dar şi īn activitatea altor culte, fapt interzis de reglementările internaţionale la care Romānia este parte semnatară. Practic fiecare cult are dreptul de a avea posibilitatea coordonării predării orelor de religie. Īn caz contrar, este īncălcată īn mod grav autonomia recunoscută de Constituţia Romāniei pentru toate cultele. Tensiunile interconfesionale generate de neretrocedarea patrimoniului confiscat şi deţinut īncă de către BOR, ne determină să nu avem īncredere īn reprezentanţii Bisericii Ortodoxe.

Īn ceea ce priveşte argumentul istoric, suntem māndri că prin Biserica Romānă Unită cu Roma, Greco-Catolică, poporul romān a beneficiat de primele şcoli sistematice īn limba romānă, la Blaj. De aici s-a născut Şcoala Ardeleană şi mari cărturari care au contribuit la dezvoltarea identităţii naţionale a poporului romān. Biserica noastră a fost cea care a contribuit la trecerea la grafia latină, specifică poporului nostru, şi a orientat naţiunea noastră spre occident. Tot Biserica noastră a construit şi susţinut o serie de şcoli īn Transilvania īn care a fost păstrată şi cultivată limba romānă.
Considerăm că a sosit momentul ca statul romān să-şi respecte cetăţenii, indiferent dacă aceştia fac parte dintr-o comunitate religioasă minoritară. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării are posibilitatea de a-şi īndeplini menirea, aceea de a veghea ca nici un cetăţean să nu fie discriminat.
Cu speranţa că va īnceta discriminarea elevilor cultelor minoritare şi fiecare elev va studia religia pe care o doreşte, Vă mulţumesc anticipat !
Jula Florin

sus

ANEXA XI.
Hotărārea nr. 279/02.10.2007 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

– fragment –

(...)
II. Obiectul sesizării
Petentul, prin Petiţia nr. 6.858/02.07.2007, arată că prin textele publicate īn manualul Religie - Cultul ortodox pentru clasa a XI-a s-a īncălcat dreptul la demnitate a persoanelor care apaţin bisericii Bahį’ķ.

III. Descrierea presupusei fapte de discriminare
Petentul consideră că prin includerea religiei Bahį’ķ la secte care fac prozelitism şi prin modul de descriere al sectelor prozelite, manualul Religie - Cultul ortodox pentru clasa a XI-a a īncălcat dreptul la demnitate a persoanelor care apaţin de acest cult.
(...)

VI. Motivele de fapt şi de drept
Īn fapt, Colegiul Director reţine că manualul invocat, editat īn 2006, sub titlul „Libertate religioasă şi prozelitism”, defineşte religia Bahį’ķ ca fiind sectă prozelită: „Este un motiv īn plus pentru ca, fără false menajamente, şi īn Romānia să se prezinte realist lucrurile īn ceea ce priveşte răul generat de prozelitismul sectelor. Paradoxal, există cāteva grupări sectare interzise īn Occident, dar care īn Romānia desfăşoară acţiuni prozelitiste īn deplină libertate. Deşi īn Romānia nu au statut de cult, ci sunt numite fie organizaţii religioase (Martorii lui Iehova), fie asociaţii sau fundaţii religioase (Baha’i, mormoni), aceste mişcări aplică strategii prozelitiste.”

Īn drept, Colegiul Director reţine următoarele:
Constituţia Romāniei, prin art. 16 alin. 1 garantează dreptul la egalitate: „Cetăţenii sunt egali īn faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. Potrivit Constituţiei Romāniei, art. 20 alin 1, „Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate īn concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Romānia este parte.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art 14 prevede: „Exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată, īn special, pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională şi socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie”.

Protocolul nr. 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art 1 prevede interzicerea generală a discriminării:
„Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nici o discriminare bazată, īn special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie.”
Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare (īn continuare O.G. nr. 137/2000), republicată, la art. 2 alin. 1 stabileşte: „Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se īnţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vārstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrāngerea, īnlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, īn condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, īn domeniul politic, economic, social şi cultural sau īn orice alte domenii ale vieţii publice.”

Conform art 2, alin. (4) din O.G. nr. 137/2000, republicată: „Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate faţă de alte persoane, grupuri de persoane sau comunităţi atrage răspunderea contravenţională conform prezentei ordonanţe, dacă nu intră sub incidenţa legii penale.”
Art. 15 alin. O.G. 137/2000, republicată, garantează dreptul la demnitate personală, stabilind: „Constituie contravenţie, conform prezentei ordonanţe, dacă fapta nu intră sub incidenţa legii penale, orice comportament manifestat īn public, avānd caracter de propagandă naţionalist-şovină, de instigare la ură rasială sau naţională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnităţii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, īndreptat īmpotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunităţi şi legat de apartenenţa acesteia/acestuia la o rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau categorie defavorizată, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia/acesteia”.

Prin urmare, Colegiul Director constată că modul de prezentare a religiei Bahį’ķ  īn manualul Religie - Cultul ortodox pentru clasa a XI-a, ediţia 2006, publicat de editura Corint (avizat favorabil prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4446 din 19 iunie 2006), reprezintă o īncălcare a dreptului la demnitate a comunităţii Bahį’ķ, creānd o atmosferă ostilă faţă de ea.

Colegiul Director constată totodată şi faptul că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la solicitarea autorilor, recunoscānd erorile şi riscul pe care poate să-l producă īn rāndul elevilor, a īnceput procedura de schimbare a manualului Religie - Cultul ortodox pentru clasa a XI-a.
Faţă de acest aspect, se ia act de faptul că autorii manualului au solicitat modificarea conţinutului lecţiei de la paginile 90-91, pentru ediţiile următoare iar Editura Corint a modificat conţinutul materialului īn cauză. De asemenea, astfel cum precizează Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare īn Īnvăţămāntul Preuniversitar, „s-a dispus retragerea de la comercializare şi de la folosirea īn activitatea didactică a manualului de religie pentru clasa a XI-a (cultul ortodox) tipărit de Editura Corint īn anul 2006, care, la paginile 90-91, conţine elemente neconforme cu realitatea”; şi „respectivul manual a fost revizuit şi retipărit”.

 Subsecvent acestor constatări, īn ceea ce priveşte retragerea manualului, Colegiul Director este de opinie că īnlăturarea consecinţelor discriminatorii produse prin efectul publicării s-a realizat.
Colegiul Director a analizat doar acele solicitări ale petentului care intră īn atribuţia instituţiei. Părţile pot soluţiona celelalte solicitări pe cale amiabilă (CNCD poate avea şi rol de mediator conform art. 19 alin. 1 al O.G. 137/2000, republicată) sau prin instanţă (conform art. 27 al O.G. 137/2000, republicată).

Faţă de cele de mai sus, īn temeiul art. 20 alin. (2) din O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenţi la şedinţă

COLEGIUL DIRECTOR
HOTĂRĂŞTE:

1. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare īn Īnvăţămāntul Preuniversitar, prin avizarea manualului Religie - Cultul ortodox pentru clasa a XI-a, ediţia 2006, publicat de editura Corint, au īncălcat dreptul la demnitate al comunităţii de religie Bahį’ķ, conform art. 15 al O.G. 137/2000, republicată;
2. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării va monitoriza modul de retragere din circuit al manualului, conform prevederilor art. 19, alin. 1, pct. d) al O.G. 137/2000, republicată.
(...)



Anexa XII.
Hotărārea din 21noiembrie 2006 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

– fragment –

(...)
Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, īntrunit īn data de 21.11.2006, a dezbătut petiţia nr. P/4106/14.08.2006, constituită īn Dosarul nr. 313/2006, formulată de Emil Moise, de cetăţenie romānă, cu domiciliul stabil īn Buzău, avānd ca obiect presupuse fapte de discriminare constānd īn afişarea simbolurilor religioase īn sediul Liceului de artă „Margareta Sterian” din Buzău, liceu īn care īnvaţă Teodora Moise, fetiţa petentului. Petentul solicită:
-    anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa simbolurilor religioase īn sediul Liceului de artă „Margareta Sterian” din Buzău;
-    retragerea simbolurilor religioase din instituţiile de īnvăţămānt pu­blic din Romānia, cu excepţia orelor de religie.
-    admiterea prezenţei simbolurilor religioase doar īn cadrul orelor facultative de Religie.
Īn fapt, petentul sesizează Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării asupra faptului că afişarea simbolurilor religioase pe pereţii unităţilor publice de īnvăţămānt „constituie discriminare īmpotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decāt aceea căreia īi aparţin simbolurile religioase şi astfel se generează o atmosferă ostilă şi degradantă, afectānd dreptul la demnitatea personală al tuturor copiilor (şi implicit dreptul la educaţie) şi procesul de formare a personalităţii umane autonome şi creative”. De asemenea, petentul susţine că prin această situaţie unităţile de īnvăţămīnt public īşi asumă transmiterea valorilor de inferiorizare a femeilor practicate de religia īn cauză.
(…)
Concluzii
Avānd īn vedere motivele de drept invocate, principiul consfinţit īn Constituţia Romāniei cu privire la autonomia dintre stat şi culte, Convenţia europeană a drepturilor omului şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului īn această materie, Colegiul Director reţine că statul trebuie să fie neutru şi imparţial īn relaţia sa cu diferitele religii, culte şi credinţe privind valorile ce decurg din acestea. Sub acest aspect, şi instituţiile de īnvăţămīnt public trebuie să fie neutre. Statul, prin crearea instituţiilor publice de īnvăţămānt asigură exercitarea dreptului la īnvăţătură şi accesul la cultură, precum şi condiţia īndeplinirii īnvăţămīntului general obligatoriu. Neutralitatea obligă statul ca să procedeze la formarea structurii, supravegherii īnvăţămāntului şi a programei şcolare īntr-un mod care să transmită obiectiv, critic şi pluralist către elevi informaţiile despre religii şi ştiinţă. Instituţia de īnvăţămānt public nu se poate obliga faţă de nicio religie sau credinţă, ci trebuie să ofere posibilitatea de opţiune liberă şi fundamentată. Predarea generală, totală, obiectivă şi echilibrată a cunoştinţelor trebuie să se realizeze structural, prin īntreaga organizare a instituţiei de īnvăţămānt.
Instituţiile publice de īnvăţămānt trebuie să ia īn considerare convingerile şi opţiunile părinţilor şi a tutorilor copiilor. Colegiul Director reţine că īn Romānia se asigură exercitarea dreptului la opţiune al părinţilor pentru a oferi copiilor un īnvăţămānt religios. Astfel, statul recunoaşte şi finanţează īnvăţămāntul confesional şi asigură īnvăţămāntul religios īn īnvăţămāntul public.
Pe de altă parte, prezenţa nelimitată şi necontrolată a simbolurilor religioase īn instituţiile publice de īnvăţămānt poate īncălca principiul laicităţii statului şi libertatea conştiinţei, conducānd la efecte discriminatorii potrivit art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Romānia recunoaşte importanţa creştinătăţii īn procesul de formare ca entitate statală. Creştinismul este strāns legat de cultura şi tradiţia din Romānia. Astfel, Romānia a introdus crucea ca element simbolistic īn stema statului. Crucea este element prezent şi īn majoritatea instituţiilor publice (a se vedea Parlamentul Romāniei). Crucea comportă şi un simbol laic, este expresie a toleranţei şi a valorilor culturale. Ca atare, prezenta hotărāre nu are īn vedere simbolurile religioase care sunt general recunoscute şi introduse īn simbolurile oficiale ale statului (cum ar fi crucea).
Colegiul Director apreciază că prezenţa nelimitată şi necontrolată īn instituţiile publice de īnvăţămānt a altor simboluri religioase, cum sunt icoanele, constituie o īncălcare a principiului neutralităţii religioase a statului. Īn speţa de faţă, Colegiul reţine că statul (īn speţă, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării), prin omisiunea unei reglementări īn această materie, nu-şi īndeplineşte obligaţia pozitivă de a crea un cadru ce asigură apărarea pluralismului şi credinţelor şi care să contribuie la libertatea de a opta īntre acestea. Neīndeplinirea acestei obligaţii pozitive poate genera situaţii de discriminare.
Colegiul Director constată că īn Romānia elementul creştin este exprimat īn spaţiul public prin stema ţării, prin finanţarea cultelor şi a īnvăţămāntului religios īn şcolile publice. Prezenţa altor simboluri religioase (de veneraţie religioasă) īn şcolile publice poate afecta caracterul laic al statului şi poate īncălca principiul tratamentului egal al cetăţenilor de către stat.
Colegiul Director consideră că simbolurile religioase pot fi afişate īn instituţiile de īnvăţămānt public doar īn spaţii destinate predării īnvăţămāntului religios. Operele de artă, lucrările elevilor din şcolile de artă ce comportă simboluri religioase pot fi expuse, fiind creaţii artistice.
Colegiul Director consideră că aceste restricţii sunt fundamentate pe interpretarea coroborată a dispoziţiilor Constituţiei Romāniei, cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, a dispoziţiilor Convenţiei europene a drepturilor omului şi a prevederilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Scopul legitim urmărit este acela de a crea şi īntreţine instituţii publice de īnvăţămānt, care asigură exercitarea dreptului la īnvăţătură şi accesul la cultură, precum şi condiţia īndeplinirii īnvăţămāntului general obligatoriu. Astfel, se procedează la formarea structurii, supravegherii īnvăţămāntului şi a programei şcolare īntr-un mod care să transmită obiectiv, critic şi pluralist către elevi informaţiile despre religii şi ştiinţă.
Măsura este proporţională cu scopul urmărit existānd un echilibru īn prezenţa simbolurilor religioase īn spaţiul public.
Pentru soluţionarea celui de-al doilea capăt de cerere Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării va emite o recomandare, īn temeiul art. 191 şi art. 193 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Potrivit Sentinţei civile nr. 467 din 28.02.2006 a Curţii de Apel Bucureşti, recomandările Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării nu prezintă relevanţă juridică, fiind vorba de īndrumări pentru instituţiile publice care au un interes legitim īn implementarea principiului egalităţii de şanse.

COLEGIUL DIRECTOR
(…)

HOTĂRĂŞTE

1.    Cu privire la primul capăt de cerere, Colegiul Director a reţinut Sentinţa nr. 157 pronunţată īn şedinţa publică din data de 27 martie 2005 de către Tribunalul Buzău şi Decizia nr. 1917 pronunţată īn şedinţa publică din data de 20 iulie 2006 de către Curtea de Apel Ploieşti. Astfel, instanţa a considerat că „prin existenţa simbolurilor religioase pe pereţii cancelariilor, holurilor şi sălilor de clasă din īnvăţămānt nu sunt īncălcate drepturile fundamentale la libertatea de conştiinţă, gāndire şi libertatea credinţelor religioase, respectiv al egalităţii īn drepturi ale elevilor şi nu reprezintă o situaţie discriminatorie pentru fiica reclamantului, elevă la Liceul de Artă „Margareta Sterian” din Buzău, care frecventează orele de religie predate. Se reţine că, īn cazul acestei unităţi de īnvăţămānt există o situaţie specială īn raport de celelalte şcoli pendinte I.S.J. Buzău, īntrucāt majoritatea icoanelor expuse īn această instituţie sunt lucrări elaborate de elevii liceului sub īndrumarea profesorilor de specialitate, fiind considerate obiecte de artă”. Decizia Curţii de Apel Ploieşti este definitivă şi irevocabilă. Īn consecinţă, Colegiul Director nu se pronunţă, respectānd principiul autorităţii de lucru judecat.
2.    Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis să recomande Ministerului Educaţiei şi Cercetării elaborarea şi implementarea unei norme interne (circulară, instrucţiuni), īntr-un timp rezonabil, prin care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase īn instituţiile de īnvăţămānt public. Această normă internă trebuie să se fundamenteze pe următoarele principii:
• să asigure exercitarea dreptului la īnvăţătură şi accesul la cultură īn condiţii de egalitate;
• să respecte dreptul părinţilor de a asigura educaţia copiilor potrivit convingerilor lor religioase şi filozofice;
• să respecte caracterul laic al statului şi autonomia cultelor;
• să asigure libertatea de religie, conştiinţă şi convingere a tuturor copiilor īn condiţii de egalitate;
• să afişeze simbolurile religioase doar īn cursul orelor de religie sau īn spaţiile destinate exclusiv īnvăţămāntului religios.
(…)

sus