Studenti in practica la Liga pro Europa
Īn cadrul acordului de parteneriat dintre Universitatea Petru Maior din Tārgu-Mureş, Catedra de Relaţii Internationale, şi Liga Pro Europa īn lunile iunie-iulie 2010 următorii studenţi din anul II desfăşoară stagiul de practică la Liga Pro Europa:
Anton Casian, Doncă Gheorghe, Bodó Karola-Éva, Kovacs Andrei-Tiberiu, Cotfas Cătălina- Alexandra, Albert Zsuzsa Katalin, Sărmăşan Mihaela-Laura.
Īn cadrul practicii, studenţii se familiarizează cu activitatea Ligii Pro Europa şi realizează studii de caz pe temele: „Dezvoltarea regională şi absorbţia fondurilor structurale” , „Bilingvismul īn instituţiile de stat tīrgumureşene”, „Politica egalităţii de şanse de gen īn instituţiile mureşene” , „Politici publice de integrare a romilor”.
SUCCES AL PROTESTATARILOR
ĪMPOTRIVA AMPLASĂRII BUSTULUI GEN. ŞTEFAN GUŞĂ LA TĀRGU-MUREŞ !
Tribunalul Mureş, Secţia de contencios administrativ şi fiscal prin decizia pronunţată īn dosarul nr.2882/102/2009 a admis acţiunea īn contenscios administrativ, promovată de europarlamentarul Lįszló Tőkés şi cererea de intervenţie formulată de revoluţionarul Hamar Alpįr Benjįmin şi a dispus anularea hotărārii Consiliului local Tg.Mureş nr. 362 din 10 septembrie 2009, privind amplasarea bustului generalului Guşă Ştefan pe aleea pietonală de pe Bulevardul Cetăţii din Tg.Mureş. Sentinţa nu este definitivă, īn termen de 15 zile de la comunicarea acesteia Consiliul local Tg.Mureş poate introduce recurs.
Īn cadrul acţiunii īn instanţă a fost prezentată şi lista persoanelor şi organizaţiilor care au protestat īmpotriva amplasării bustului gen. Guşa la Tārgu-Mureş.
Protest
īmpotriva deschiderii la Tārgu-Mureş a biroului europarlamentarului Szegedi Csanįd, reprezentant al partidului „Jobbik Magyarorszįgért Mozgalom”
(„Mişcarea pentru o Ungarie mai bună”)
COMUNICAT DE PRESĂ
De ceva timp mă simt tot mai īndepărtată de valorile şi strategia politică practicate de curente care domină actualmente PNL.
Nu mă regăsesc īn lipsa de politeţe şi colegialitate manifestată faţă de foştii membri ai Acţiunii Populare, deveniţi membri PNL prin fuziunea celor două partide. Protocolul de fuziune nu a fost respectat, cei proveniţi din AP au fost marginalizaţi şi umiliţi īn marea lor majoritate.
Nu mă regăsesc nici īn subita apropiere a unora din parlamentarii europeni ai PNL de interesele companiei Roşia Montană Gold Corporation, īn beneficiul căreia se organizează sesiuni de lobby la Bruxelles sau se pledează pentru mineritul cu cianuri īn Romānia.
M-a şocat atitudinea grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor la votarea Legii educaţiei naţionale, cīnd membri de frunte ai PNL s-au īmpotrivit predării istoriei şi geografiei Romāniei īn limba maternă a minorităţilor, adoptīnd un limbaj naţionalist şi primitiv, demn de partidul lui Vadim Tudor .
Mă despart cu strīngere de inimă de PNL, ştiind că mă despart şi de mulţi prieteni, de oameni de valoare, pe a căror īnţelegere contez.
Intrarea mea īn politică a urmărit permanent reprezentarea īn plan politic a valorilor civice īn care cred şi cărora m-am dedicat, valori care continuă tradiţiile pro-europene şi democratice ale Romāniei.
Īn PNL, acum, pentru mine, acest lucru nu mai este posibil.
Smaranda Enache
20 mai 2010
Īn cadrul acordului de parteneriat dintre Universitatea Petru Maior din Tārgu-Mureş, Catedra de Relaţii Internationale, şi Liga Pro Europa īn lunile iunie-iulie 2010 următorii studenţi din anul II desfăşoară stagiul de practică la Liga Pro Europa:
Anton Casian, Doncă Gheorghe, Bodó Karola-Éva, Kovacs Andrei-Tiberiu, Cotfas Cătălina- Alexandra, Albert Zsuzsa Katalin, Sărmăşan Mihaela-Laura.
Īn cadrul practicii, studenţii se familiarizează cu activitatea Ligii Pro Europa şi realizează studii de caz pe temele: „Dezvoltarea regională şi absorbţia fondurilor structurale” , „Bilingvismul īn instituţiile de stat tīrgumureşene”, „Politica egalităţii de şanse de gen īn instituţiile mureşene” , „Politici publice de integrare a romilor”.
SUCCES AL PROTESTATARILOR
ĪMPOTRIVA AMPLASĂRII BUSTULUI GEN. ŞTEFAN GUŞĂ LA TĀRGU-MUREŞ !
Tribunalul Mureş, Secţia de contencios administrativ şi fiscal prin decizia pronunţată īn dosarul nr.2882/102/2009 a admis acţiunea īn contenscios administrativ, promovată de europarlamentarul Lįszló Tőkés şi cererea de intervenţie formulată de revoluţionarul Hamar Alpįr Benjįmin şi a dispus anularea hotărārii Consiliului local Tg.Mureş nr. 362 din 10 septembrie 2009, privind amplasarea bustului generalului Guşă Ştefan pe aleea pietonală de pe Bulevardul Cetăţii din Tg.Mureş. Sentinţa nu este definitivă, īn termen de 15 zile de la comunicarea acesteia Consiliul local Tg.Mureş poate introduce recurs.
Īn cadrul acţiunii īn instanţă a fost prezentată şi lista persoanelor şi organizaţiilor care au protestat īmpotriva amplasării bustului gen. Guşa la Tārgu-Mureş.
Protest
īmpotriva deschiderii la Tārgu-Mureş a biroului europarlamentarului Szegedi Csanįd, reprezentant al partidului „Jobbik Magyarorszįgért Mozgalom”
(„Mişcarea pentru o Ungarie mai bună”)
10 iunie 2010
COMUNICAT DE PRESĂ
De ceva timp mă simt tot mai īndepărtată de valorile şi strategia politică practicate de curente care domină actualmente PNL.
Nu mă regăsesc īn lipsa de politeţe şi colegialitate manifestată faţă de foştii membri ai Acţiunii Populare, deveniţi membri PNL prin fuziunea celor două partide. Protocolul de fuziune nu a fost respectat, cei proveniţi din AP au fost marginalizaţi şi umiliţi īn marea lor majoritate.
Nu mă regăsesc nici īn subita apropiere a unora din parlamentarii europeni ai PNL de interesele companiei Roşia Montană Gold Corporation, īn beneficiul căreia se organizează sesiuni de lobby la Bruxelles sau se pledează pentru mineritul cu cianuri īn Romānia.
M-a şocat atitudinea grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor la votarea Legii educaţiei naţionale, cīnd membri de frunte ai PNL s-au īmpotrivit predării istoriei şi geografiei Romāniei īn limba maternă a minorităţilor, adoptīnd un limbaj naţionalist şi primitiv, demn de partidul lui Vadim Tudor .
Mă despart cu strīngere de inimă de PNL, ştiind că mă despart şi de mulţi prieteni, de oameni de valoare, pe a căror īnţelegere contez.
Intrarea mea īn politică a urmărit permanent reprezentarea īn plan politic a valorilor civice īn care cred şi cărora m-am dedicat, valori care continuă tradiţiile pro-europene şi democratice ale Romāniei.
Īn PNL, acum, pentru mine, acest lucru nu mai este posibil.
Smaranda Enache
20 mai 2010
P R O T E S T
La 26 februarie a.c. Guillermo Farinas (48) fost deţinut politic, a īnceput greva foamei la domiciliul său din oraşul Santa Clara (Cuba). Prin acţiunea sa, Farinas protestează īmpotriva circumstanţelor morţii disidentului Orlando Zapata Tamayo şi cere eliberarea tuturor celorlalţi 26 de prizonieri politici care au nevoie de tratament medical.
Zapata Tamayo a decedat la 23 februarie a.c. după 83 zile de grevă a foamei, prin care protesta īmpotriva condiţiilor de detenţie a prizonierilor de conştiinţă. La 3 martie a.c., după 7 zile de grevă a foamei, Farinas şi-a pierdut cunoştinţa şi a fost transportat la un spital din Santa Clara.
Riscīndu-şi viaţa, a refuzat să renunţe la greva foamei. Revenit la domiciliul său, a continuat greva foamei, iar la 11 martie a necesitat o nouă spitalizare, fiind tratat la terapie intensivă. Farinas a declarat că nu va renunţa la greva foamei pīnă la eliberarea celor 26 de deţinuţi, afirmīnd că este gata să moară.
Īmpreună cu Farinas, alţi patru disidenţi īncarceraţi au īnceput greva foamei.
APEL
Facem
apel la
toate personalităţile şi asociaţiile democratice din Romānia să-şi
exprime public solidaritatea cu acţiunea de protest a lui Guillermo
Farinas şi să solicite autorităţilor de la Havana eliberarea imediată
şi necondiţionată a tuturor deţinuţilor politici.
Acest gest de solidaritate este minimumul pe care sīntem datori să-l facem noi, cei care am suferit o jumătate de secol represiunea comunistă, am īndurat un sfert de secol de dictatură personală a lui Nicolae Ceauşescu şi, recent, īn cel mai īnalt for legislativ al Romāniei, am condamnat regimul comunist ca regim criminal.
Acest gest de solidaritate este minimumul pe care sīntem datori să-l facem noi, cei care am suferit o jumătate de secol represiunea comunistă, am īndurat un sfert de secol de dictatură personală a lui Nicolae Ceauşescu şi, recent, īn cel mai īnalt for legislativ al Romāniei, am condamnat regimul comunist ca regim criminal.
Este important ca militanţii pentru drepturile omului, democraţie şi libertate din Cuba să ştie că nu sīnt singuri, că guvernele, organizaţiile şi persoanele avīnd convingeri democratice, din īntreaga lume, sīnt alături de ei.
Să ne exprimăm solidaritatea cu Guillermo Farinas şi toţi ceilalţi disidenţi care, īn condiţiile cumplite ale unui regim represiv, nu se tem să protesteze īmpotriva samavolniciilor regimului castrist, chiar cu preţul vieţii.
Chemăm societatea democratică din Romānia să-şi exprime neīntīrziat solidaritatea cu deţinuţii politici din Cuba, cu aspiraţiile de libertate ale naţiunii cubaneze, prin demonstraţii, apeluri sau pichetări, prin articole de presă, apeluri adresate diplomaţilor, demnitarilor, politicienilor şi īnalţilor prelaţi ai bisericilor din Romānia.
Semnaţi protestul de mai jos, care va fi remis Ambasadei Cubei .
Liga Pro Europa
PROTEST ĪMPOTRIVA REPRESIUNII DIN CUBA
Noi, subsemnaţii,
protestăm īmpotriva tratamentului aplicat de Guvernul Cubanez
deţinuţilor politici şi īmpotriva represiunii la care sīnt supuşi toţi
cei care īşi exprimă sprijinul pentru drepturile şi libertăţile
fundamentale ale omului, aşa cum sīnt ele garantate de tratatele
internaţionale.
Protestăm mai cu seamă īmpotriva condiţiilor cumplite de detenţie din īnchisorile cubaneze şi a refuzului autorităţilor guvernamentale cubaneze de a permite accesul la tratament medical al prizonierilor de conştiinţă.
Ne exprimăm īntreaga susţinere pentru Guillermo Farinas, grevistul foamei a cărui viaţă este īn pericol, şi ne alăturăm cererii sale de eliberare imediată şi necondiţionată a celor 26 deţinuţi politici cărora li se refuză tratamentul medical.
Cerem Guvernului Cubanez să-şi respecte obligaţiile ce-i revin īn lumina Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului a ONU şi a Pactului Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, al cărui semnatar este, şi să-i trateze pe toţi deţinuţii cu demnitate, iar celor īncarceraţi care necesită īngrijire, să le asigure accesul la īngrijire medicală corespunzătoare.
Protestăm mai cu seamă īmpotriva condiţiilor cumplite de detenţie din īnchisorile cubaneze şi a refuzului autorităţilor guvernamentale cubaneze de a permite accesul la tratament medical al prizonierilor de conştiinţă.
Ne exprimăm īntreaga susţinere pentru Guillermo Farinas, grevistul foamei a cărui viaţă este īn pericol, şi ne alăturăm cererii sale de eliberare imediată şi necondiţionată a celor 26 deţinuţi politici cărora li se refuză tratamentul medical.
Cerem Guvernului Cubanez să-şi respecte obligaţiile ce-i revin īn lumina Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului a ONU şi a Pactului Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, al cărui semnatar este, şi să-i trateze pe toţi deţinuţii cu demnitate, iar celor īncarceraţi care necesită īngrijire, să le asigure accesul la īngrijire medicală corespunzătoare.
Semnatari:
Fundaţia Romānă pentru Democraţie – Emil Constantinescu, preşedinte
Grupul pentru Dialog Social – Radu Filipescu, preşedinte al CA, disident şi fost deţinut politic
Liga Pro Europa - Smaranda Enache, copreşedintă
Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din Romānia – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) - Diana-Olivia Hătneanu, director executiv
Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor (INCOR) - Zoe Petre, preşedinte
Fundaţia Academică Civică – Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei – Ana Blandiana, preşedintă şi Romulus Rusan, vicepreşedinte
Centrul de Studii Internaţionale – Gabriel Andreescu, preşedinte
Liga Apărării Drepturilor Omului – LADO - Olimpia Neagu, preşedintă
Societatea Timişoara – Florian Mihalcea, preşedinte
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara – dr. Traian Orban, preşedinte
Liga Apărării Drepturilor Omului Filiala Cluj - Ana Luduşan, preşedintă
ActiveWatch Media Monitoring Agency – Mircea Toma, preşedinte
Romani Criss - Magda Matache, director
Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă - Emil Moise, preşedintele Colegiului Director
Agenţia « Īmpreună » pentru Dezvoltare Comunitară - Gelu Duminică, director executiv
Asociaţia ACCEPT - Alina Oancea, director executiv
Asociaţia Culturală TURN - Adrian Voichiţescu, preşedinte
Asociaţia Culturală „Accendo” – Horia Mihail, pianist, preşedinte şi Alexandru Tomescu, violonist, vicepreşedinte
Doina Cornea – disidentă
Monica Macovei – membră a Parlamentului European
Michael Shafir – profesor universitar, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj
Vladimir Tismăneanu – profesor de ştiinţe politice, University of Maryland
Horia-Roman Patapievici – scriitor
Remus Cernea – preşedinte executiv, Partidul Verde
Carmen Muşat – conferenţiar universitar, Universitatea Bucureşti, redactor şef Observator cultural
Victor Neumann – profesor universitar, istoric
Andrei Oişteanu – cercetător, Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Romāne
Rodica Palade – redactor şef, Revista 22
Sorin Ilieşiu – vicepreşedinte, Alianţa Civică
Mihaela Miroiu – profesor universitar, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administraţie Publică (SNSPAP)
Bedros Horasangian – scriitor
Rodica Culcer – jurnalist
Liviu Antonesei – scriitor
Adrian Cioflāncă – istoric, Iaşi
Liviu Mihaiu - jurnalist, preşedinte Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta
Liana Popa – direcor executiv, Fundaţia pentru Pluralism
Florin Buhuceanu - preşedinte executiv, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice
Alexandru Cistelecan – critic literar
Ovidiu Pecican – scriitor
Amalia Pecican - doctorand
Cornel Sigmirean - Cancelar General, Universitatea Petru Maior, Tārgu-Mureş
Daniela Crăsnaru - scriitoare
William Totok – scriitor
Victor Bārsan – cercetător, Fundaţia Horia Hulubei
Dan Perjovschi – artist plastic
Tibori Szabó Zoltįn - cercetător ştiinţific, Univeritatea Babeş-Bolyai Cluj
Radu Călin Cristea - scriitor şi jurnalist
Mįrton Balogh -– director regional, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, Cluj
Lucian Nastasă - istoric, Academia Romānă, Institutul "George Bariţiu" Cluj
Irina Nastasă - istoric, Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj
Laszlo Alexandru – scriitor, Cluj
Istvįn Haller - militant pentru drepturile omului
Hajdó Csaba – membru al Curatoriului Fundaţiei Civitas pentru Societate Civilă
Bogdan-Petru Maleon - conferenţiar universitar, Facultatea de Istorie, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Cătălin Sturza - jurnalist
Virgil Podoabă - redactor-şef, Revista Vatra
Daniela Zaharia – lector, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti
Kocsis Francisko - redactor-şef adjunct, Revista Vatra
Orbįn Įrpįd – director regional, Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă, Odorheiu Secuiesc
Bianca Toader - medic, Bucureşti
Elek Szokoly – publicist
Felicia Waldman – lector dr., Universitatea Bucureşti
Florin Turcanu – conferenţiar, Universitatea Bucureşti
Loredana Lăcătuş - masterand īn psihologie, Iaşi
Georg Herbstritt - istoric, Berlin/Germania
Elena-Irina Macovei – masterand, Facultatea de Psihologie, Univ. "Al. I. Cuza" Iaşi.
Mihaela Nadina Morărescu - avocat, Baroul Bucureşti
Vera Cīmpeanu - activistă pentru drepturile omului
Sergiu Rudeanu - profesor, Facultatea de Matematică, Universitatea Bucureşti
Afrodita Iorgulescu – profesor, Academia de Studii Economice
Sorin Vieru – profesor, Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti
Alexandra Mihalcea – avocat, Timişoara
Marius Iosif - scriitor
Iosif Pop – preşedinte, Grupul Financiar Imofinance, Cluj
Sįrkįny-Kiss Endre – biolog
Kincses Elemér – regizor şi scriitor
Alin Teodorescu – director general, IMAS
Cristian Preda – membru al Parlamentului European
Gabriel Liiceanu - filosof şi scriitor
Daniela Ştefan - avocat, Baroul Mureş
Anca Oroveanu - profesor, Universitate Natională de Arte Bucureşti
Mircea Dumitru - profesor, Facultatea de Filozofie, Universitatea din Bucureşti
Tőkés Lįszló - deputat īn Parlamentului European
Andrei Pleşu - scriitor
Ana Otilia Nuţu - economist, Societatea Academica din Romania
(Lista rămīne deschisă. Confirmaţi semnarea pe adresa : senache@proeuropa.ro .
Protestul poate fi vizualizat pe www.proeuropa.ro)
CONFERINŢĂ de PRESĂ din 17 MARTie 2010
Īn cadrul
conferinţei de presă din 17
martie 2010, copreşedinta Ligii Pro Europa a abordat teri
subiecte:
-
Comemorarea a 20 ani de la evenimentele din martie 1990 de la Tārgu
Mureş
- Prezentarea proiectului "Prevenirea căsătorillor forţate
- Cazul profesoarei Cătălina Domnui
- Prezentarea proiectului "Prevenirea căsătorillor forţate
- Cazul profesoarei Cătălina Domnui
PREVENTING forced marriages with financial support from the european comimission under the daphne iii,
program nr. jls/2008/dap3/ag/1298-30-ce-03124780080
 |
 |
 |
 |
Proiectul
Prevenirea căsătoriilor forţate se desfăşoară şi este finanţat īn
cadrul Programului
Comisiei Europene Daphne 2009.
Este o iniţiativă comună a Center for Interethnic Dialogue and Toleranc Amalipe din Bulgaria (applicant principal), Liga Pro Europa (Romānia) şi Association for Social Support of Youth Arsis din Grecia (parteneri)
Activităţile proiectului:
Durata proiectului este de un an.
CONFERINŢĂ de PRESĂ din 3 februarie 2010Este o iniţiativă comună a Center for Interethnic Dialogue and Toleranc Amalipe din Bulgaria (applicant principal), Liga Pro Europa (Romānia) şi Association for Social Support of Youth Arsis din Grecia (parteneri)
Scopul
proiectului este prevenirea şi combaterea căsătoriilor timpurii şi
forţate din cadrul anumitor grupuri tradiţionale a romilor īn Bulgaria,
Romānia şi Grecia, prin folosirea metodelor de cercetare,
stabilirea unor reţele multidisciplinare şi de cooperare īntre
instituţiile statului, organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai
romilor, conştientizarea publică şi efortul concertat al ONG-urilor,
reprezentanţilor romilor, precum şi cooperarea reprezentanţilor
instituţiilor menţionate cu familiile de romi care mai practică această
tradiţie.
Proiectul va cerceta totodată legătura dintre sărăcie şi excluziune socială şi fenomenul căsătoriilor timpurii, anul 2010 fiind decretat de Comia Europeană şi Anul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale.
Proiectul asigură o coordonare a activităţii instituţiilor responsabile, ONG-uri şi comunitea romilor pentru prevenirea căsătoriilor forţate/timpurii. Această abordare este una inovativă, dat fiind faptul că pīnă acum eforturile factorilor de decizie nu au fost coordonate: autorităţile informale ale romilor şi activiştii societăţii civile nu sunt percepuţi ca posibili parteneri ai instituţiilor statului. Proiectul pune accent pe colaborarea cu familiile rome pentru prevenirea acestei practici, īn locul măririi pedepselor administrative, practică dominantă utilizată fără rezultat īn momentul de faţă. Această abordare se bazează pe combinarea acţiunilor venind din afara şi din interiorul comunităţii, cu rezultate durabile.
Proiectul va cerceta totodată legătura dintre sărăcie şi excluziune socială şi fenomenul căsătoriilor timpurii, anul 2010 fiind decretat de Comia Europeană şi Anul combaterii sărăciei şi excluziunii sociale.
Proiectul asigură o coordonare a activităţii instituţiilor responsabile, ONG-uri şi comunitea romilor pentru prevenirea căsătoriilor forţate/timpurii. Această abordare este una inovativă, dat fiind faptul că pīnă acum eforturile factorilor de decizie nu au fost coordonate: autorităţile informale ale romilor şi activiştii societăţii civile nu sunt percepuţi ca posibili parteneri ai instituţiilor statului. Proiectul pune accent pe colaborarea cu familiile rome pentru prevenirea acestei practici, īn locul măririi pedepselor administrative, practică dominantă utilizată fără rezultat īn momentul de faţă. Această abordare se bazează pe combinarea acţiunilor venind din afara şi din interiorul comunităţii, cu rezultate durabile.
Activităţile proiectului:
Cercetare privind căsătoriile
forţate/timpurii. Datorită
faptului că nu există o cercetare ştiinţifică cu privire la problema
căsătoriilor forţate/timpurii īn comunităţile de romi, iar pentru
implementarea proiectului sunt necesare date concrete, va fi
elaborată şi implementată o cercetare a problematicii la īnceputul
proiectului. Īn urma acestei cercetări va exista o imagine clară a
problematicii căsătoriilor forţate/timpurii īn Bulgaria, Grecia şi
Romānia, precum şi a motivaţiei diferitelor factori de decizie. Această
cercetare va fi utilizată pentru a defini modalităţi posibile de
rezolvare a problemei.
Stabilirea unui model pilot pentru prevenirea căsătoriile forţate:
Pe baza rezultatelor cercetării echipa proiectului va elabora un set de acţiuni pentru prevenirea căsătoriile forţate. Modelul se va baza pe ideea că munca pentru prevenirea căsătoriilor forţate desfăşurată īn cadrul celor mai tradiţionale comunităţi şi familii de romi din comunitate este cheia rezolvării problemei, īn locul măririi pedepselor administrative (practică dominantă īn prezent). Modelul va accentua eforturile coordonate ale tuturor instituţiilor responsabile, ONG-uri, şi reprezentanţilor romi pentru depăşirea problemei.
Publicarea materialelor educaţionale:
Pe baza rezultatelor cercetării şi a modelului pilot echipa proiectului va elabora şi va publica un material educaţional şi materiale video pentru prevenirea căsătoriilor forţate.
Organizarea campaniilor de conştientizare pubică:
Campanii de conştientizare publică cu privire la fenomenul căsătoriilor forţate, a necesităţii prevenirii acestora şi a modalităţilor de rezolvare a problemei vor fi organizate īn Bulgaria, Romānia şi Grecia. Campania va avea ca ţintă factorii de decizie care lucrează cu sau īn comunităţile de romi (reprezentanţi ai romilor, activişti ai societăţii civile, asistenţi sociali, profesori, reprezentanţi ai instituţiilor locale şi centrale, jurnalişti) şi va avea drept scop motivarea acestora de a organiza activităţi de prevenire a căsătoriilor forţate/timpurii.
Conferinţă pentru schimb de experienţă:
Conferinţa de īncheiere a proiectului va fi organizată la Sofia, unde vor fi prezentate experienţele acumulate īn cele trei ţări pe parcursul proiectului şi vor fi definite recomandările pentru politici publice.
Stabilirea unui model pilot pentru prevenirea căsătoriile forţate:
Pe baza rezultatelor cercetării echipa proiectului va elabora un set de acţiuni pentru prevenirea căsătoriile forţate. Modelul se va baza pe ideea că munca pentru prevenirea căsătoriilor forţate desfăşurată īn cadrul celor mai tradiţionale comunităţi şi familii de romi din comunitate este cheia rezolvării problemei, īn locul măririi pedepselor administrative (practică dominantă īn prezent). Modelul va accentua eforturile coordonate ale tuturor instituţiilor responsabile, ONG-uri, şi reprezentanţilor romi pentru depăşirea problemei.
Publicarea materialelor educaţionale:
Pe baza rezultatelor cercetării şi a modelului pilot echipa proiectului va elabora şi va publica un material educaţional şi materiale video pentru prevenirea căsătoriilor forţate.
Organizarea campaniilor de conştientizare pubică:
Campanii de conştientizare publică cu privire la fenomenul căsătoriilor forţate, a necesităţii prevenirii acestora şi a modalităţilor de rezolvare a problemei vor fi organizate īn Bulgaria, Romānia şi Grecia. Campania va avea ca ţintă factorii de decizie care lucrează cu sau īn comunităţile de romi (reprezentanţi ai romilor, activişti ai societăţii civile, asistenţi sociali, profesori, reprezentanţi ai instituţiilor locale şi centrale, jurnalişti) şi va avea drept scop motivarea acestora de a organiza activităţi de prevenire a căsătoriilor forţate/timpurii.
Conferinţă pentru schimb de experienţă:
Conferinţa de īncheiere a proiectului va fi organizată la Sofia, unde vor fi prezentate experienţele acumulate īn cele trei ţări pe parcursul proiectului şi vor fi definite recomandările pentru politici publice.
Durata proiectului este de un an.
Teme abordate:
1. Poziţia LPE faţă de propunerile Premierului Emil Boc de modernizarea a statului romān
2. Campania SOS Roşia Montană
3. Continuarea protestului public īmpotriva amplasării la Tārgu Mureş a statuii Gen.Ştefan Gusă
4. Primăriile de cartier din Tārgu Mureş - chirii exorbitante plătite din bani publici membrilor PD-L
(continuare...)
1. Poziţia LPE faţă de propunerile Premierului Emil Boc de modernizarea a statului romān
2. Campania SOS Roşia Montană
3. Continuarea protestului public īmpotriva amplasării la Tārgu Mureş a statuii Gen.Ştefan Gusă
4. Primăriile de cartier din Tārgu Mureş - chirii exorbitante plătite din bani publici membrilor PD-L
(continuare...)
MEMORIU IMPOTRIVA AMPLASARII LA TARGU MURES A BUSTULUI GEN. STEFAN GUSA
Domnului Traian Băsescu
Preşedintele Romāniei
Palatul Cotroceni
Domnului Emil Boc
Prim Ministru
Palatul Victoria
Domnului Mircea Dan Geoană
Preşedintele Senatului
Palatul Parlamentului
Doamnei Roberta Alma Anastase
Preşedinta Camerei Deputaţilor
Palatul Parlamentului
Domnului Emil Marius Paşcan
Prefectul Judeţului Mureş
Prefectura Mureş
Domnului Dr. Dorin Florea
Primarul Municipiului Tīrgu-Mureş
Primăria Tīrgu- Mureş
Membrilor Consiliului Local al Municipiului Tīrgu-Mureş
Tīrgu-Mureş
Noiembrie 2009
Romānia a fost singura ţară īn care īnlăturarea regimului comunist s-a făcut cu vărsare de sānge.
Apropiata aniversare a 20 de ani de la Revoluţia Romānă trebuie să fie un prilej de comemorare şi omagiere a celor care şi-au sacrificat viaţa ca noi să fim liberi.
Īn locul comemorării victimelor, asistăm la promovarea cultului celor care s-au făcut vinovaţi de reprimarea Revoluţiei Romāne.
Astfel, prin doua Hotărīri succesive - din 10 septembrie şi 29 octombrie 2009 - ale Consiliului Local al Municipiului Tīrgu-Mureş, s-a decis amplasarea la Tīrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, cunoscut ca participant direct la represaliile īmpotriva demonstranţilor anticomunişti de la Timişoara din 17-19 decembrie 1989, urmărit penal (pīnă la moartea sa survenită īn 1994) alături de generalii Mihai Chiţac şi V.A. Stănculescu, condamnaţi la 15 ani īnchisoare, pentru vina de a fi ordonat armatei să tragă īn civilii protestatari. Ca urmare a represaliilor din decembrie 1989, la Timişoara numărul victimelor a fost de 73 morţi si 253 răniţi.
Īn condiţiile īn care īnsuşi Preşedintele Romāniei a participat recent la manifestările marcīnd a 20-a aniversare a Căderii Zidului Berlinului īnsoţit de fiul uneia din victimele represiunii de la Timişoara din 17 decembrie 1989, şi a apropiatei aniversări a două decenii de la Revoluţia Romānă, cultul public al celor care au participat direct la represaliile īmpotriva luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989 este un gest duplicitar şi intolerabil.
Solicităm pe această cale, īn modul cel mai ferm, intervenţia autorităţilor competente şi retragerea Hotărīrilor Consiliului Local Municipal de amplasare la Tīrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, precum şi a oricăror iniţiative de reabilitare sau cult public al persoanelor care s-au făcut vinovate de reprimarea Revoluţiei Romāne şi de moartea luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989.
Iniţiatori:
Liga Pro Europa, co-preşedintă Smaranda Enache
Societatea Timişoara, preşedinte Florian Mihalcea
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, preşedinte Dr. Traian Orban
Semnatari:
in ordinea semnarii:
Smaranda Vultur, scriitoare
Maria Koreck, preşedintă, Asociaţia Divers
Ana Luduşan, preşedintă, LADO Cluj
Emil Moise, preşedinte CD, Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă
Zoe Petre, prof. univ.dr., director executiv, Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor
Daniel Vighi, Asociaţia Culturală Ariergarda, Timişoara
Vladimir Tismăneanu, profesor universitar, Universitatea Maryland
Alexandru Cistelecan, critic literar
Daniel Barbu, profesor la Universitatea Bucureşti
William Totok, scriitor şi publicist, Berlin
Alpįr Benjįmin Hamar, revoluţionar, Tīrgu-Mureş
Dragoş P. Fodor, SUA
Liviu Antonesei, scriitor, preşedinte, Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi
Florentina Bocioc, director executiv, Asociaţia Accept
Elena-Irina Macovei, masterand Facultatea de Psihologie, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi
Mihaela Miroiu, prof. univ. dr., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti
Alexandra Ionescu, conf. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti
Marius Oprea, preşedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia
Traian Ştef, scriitor, Oradea
Ovidiu Pecican, prof. univ., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Dieter Schlesak, Dr. h.c., scriitor, Asociaţia DS, Rapallo, Italia şi Sighişoara
Petre Răileanu, scriitor, Paris
Johann Böhm dr., Germania
Andrea Varga, istoric
Radu Ioanid, istoric, Washington D.C.
Michael Shafir, prof. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Mihai Dinu Gheorghiu
Sorin Ilieşiu
Pompiliu Alămorean, preşedinte, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989, Timişoara
Rodica Coposu şi Flavia Bălescu, Fundaţia Corneliu Coposu
Steven V. Bonica, preşedinte, Romanian-American Network Inc. NGO - Chicago, SUA
Ştefana Bianu, vicepreşedinte, Consiliul Mondial Romān
Daniela Soros, vicepreşedinte, Fundatia Naţională pentru Romānii de Pretutindeni
Mihai Maghiaru,preşedinte, Asociaţia Romānilor din Australia
Dan Drăghici, preşedinte, Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Romāni
Florin-Cristian Gheorghe, prof.univ.dr., preşedinte, Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice, Secţiunea Naţională Romānia
Radu Bărbulescu, preşedinte, Asociaţia Scriitorilor Romāni şi Germani din Bavaria
Gabriel Penciu, preşedinte, Association Culturelle et Amicale Roumaine
Ecaterina Evanghelescu,preşedinte, L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles
Alexandru Ionescu, prof. dr., preşedinte, Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia
Neculai Popa, preşedinte, Consiliul Romān American
Ilie Petre Ştirbescu, preşedinte, Asociaţia Apolitică “Societatea Tārgovişte”
Gabriel Virgil Păun, jr., preşedinte, Fundaţia Redarea Istoriei
Anca Maria Cernea, preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş
Ion Vianu
Oana Băluţă, prep. univ., Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti
Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internaţionale
Ioan Bogdan Lefter, scriitor, profesor la Universitatea Bucureşti
Dan Perjovschi
Horia-Roman Patapievici, preşedinte, Institutul Cultural Romān
Victor Eskenasy
Ruxandra Ivan, lector, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
Raluca Grosescu, coordonator al Departamentului de Documentare de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia
Andrei Muraru, istoric
Ion Zubaşcu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, Bucureşti
Mircea Toma, preşedinte, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei
Renate Weber, deputată, Parlamentul European
Marilena Rotaru, realizatoare de program TV, membră a CD al Asociaţiei pentru informare despre Regatul Romāniei
Caius Dobrescu, scriitor
Ştefan Borbely, scriitor
Radu Filipescu, preşedinte CA, Grupul pentru Dialog Social
Cătălin Hegheş, redactor şef, Săptămīnalul Punctul
Ernest Wichner, scriitor şi traducător, director al Literaturhaus Berlin
Gina Pană, Bucureşti
Christian Dietrich, pastor, Nohra, Germania
Dinu Zamfirescu, pres,edinte, Institutul Nat,ional pentru Memoria Exilului Romānesc
Előd Kincses, avocat, Tirgu-Mures
Herta Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura( (2009)
Constantin Martian, presedinte, Alianta Civica
Adrian Cioroianu, dr. īn istorie, prof. univ., Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti
Boros Csaba, pensionar, Tg-Mures,
Kiss Istvįn, presedinte, Partidul Civic Maghiar, Organizatia Municipala Tg-Mures,
Szabó Annamįria, presedinte, Asociat,ia Femei pentru Femei, Tg-Mures,
Monica Raicu, Bucuresti
Lavinia Jemma
Richard Wagner, scriitor, Berlin
Dan Matei, director, CIMEC Institutul de Memorie Culturala Bucuresti
Raluca Ursachi, doctorand, Universitatea Paris 1 Sorbonna
Contesa Anikó Bethlen
Ibolya Lüdke, dr. in stiinte medicale, vicepresedintele Fundatiei Oasis
Ibolya Morariu, Tg-Mures
Izabella Noémi Sįrosi, Tg-Mures,
Andrįs Szabó, muzeograf, istoric de arta (curatorul colectiei, galeriei si casei memoriale Nagy Imre din Jigodin Ciuc
Vasile Damian, jurnalist, Radio France International, Service Roumain, Paris
Toró T. Tibor, presedinte executiv, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Budai Iosif, presedinte, Asociat,ia persoanelor cu dizabilitati locomotorii Mures
Traian Pop, scriitor, editor, Ludwigsburg
Aura Cumita, Berlin
Christof J. Kaiser, Berlin
Iosif Herlo, presedinte, Societatea Germano-Romāna (Al. I. Cuza pentru Literatura, Heidelberg)
Maria Herlo, Heidelberg
Bianca Herlo, Heidelberg
Mįria Ajtay Kincses, Tg-Mureş
Hans Hedrich, vicepreşedinte, Asociaţia Sighişoara Durabilă
Tőkés Andrįs, vicepreşedinte, Partidul Civic Maghiar
Dinu Adam, scriitor şi ziarist, preşedinte, Asociaţia pentru o Societate Performantă
Lįszló Tőkés, deputat īn Parlamentul European, presedinte, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Zsolt Szilįgyi, lector univ., vicepresedinte, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Attila Bokor, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
Gergely Buja, sociolog, Sf-Gheorghe
Alexandru Francisc Gazdag, avocat, Medias
Horea Balomiri, doctorand, Universitatea Viena
Fülöp G. Andrįs, istoric, redactor (Duna TV)
Toró Tamįs, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Barra Lehel, bibliotecar, Baia Mare
Kelemen Kįlmįn Lórįnt, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Moldovan Adalbert, ing. electro-energetic pensionar, Tg Mureş
Dr. Daniela Reisz, Timişoara
Dr. Tanasie Dan Călin, medic de familie
Robert D. Reisz, prof. univ. dr., Universitatea de Vest din Timişoara
Telegdy Zoltįn, fotograf, Budapesta
Herbert-Werner Mühlroth
Günter Totok, inginer, Berlin
Mózes Levente-Sįndor, consilier municipal, Tg. Mures
Lista rămīne deschisă.
Semnaturile pot fi trimise la: office@proeuropa.ro
Preşedintele Romāniei
Palatul Cotroceni
Domnului Emil Boc
Prim Ministru
Palatul Victoria
Domnului Mircea Dan Geoană
Preşedintele Senatului
Palatul Parlamentului
Doamnei Roberta Alma Anastase
Preşedinta Camerei Deputaţilor
Palatul Parlamentului
Domnului Emil Marius Paşcan
Prefectul Judeţului Mureş
Prefectura Mureş
Domnului Dr. Dorin Florea
Primarul Municipiului Tīrgu-Mureş
Primăria Tīrgu- Mureş
Membrilor Consiliului Local al Municipiului Tīrgu-Mureş
Tīrgu-Mureş
Noiembrie 2009
P R O T E S T
Romānia a fost singura ţară īn care īnlăturarea regimului comunist s-a făcut cu vărsare de sānge.
Apropiata aniversare a 20 de ani de la Revoluţia Romānă trebuie să fie un prilej de comemorare şi omagiere a celor care şi-au sacrificat viaţa ca noi să fim liberi.
Īn locul comemorării victimelor, asistăm la promovarea cultului celor care s-au făcut vinovaţi de reprimarea Revoluţiei Romāne.
Astfel, prin doua Hotărīri succesive - din 10 septembrie şi 29 octombrie 2009 - ale Consiliului Local al Municipiului Tīrgu-Mureş, s-a decis amplasarea la Tīrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, cunoscut ca participant direct la represaliile īmpotriva demonstranţilor anticomunişti de la Timişoara din 17-19 decembrie 1989, urmărit penal (pīnă la moartea sa survenită īn 1994) alături de generalii Mihai Chiţac şi V.A. Stănculescu, condamnaţi la 15 ani īnchisoare, pentru vina de a fi ordonat armatei să tragă īn civilii protestatari. Ca urmare a represaliilor din decembrie 1989, la Timişoara numărul victimelor a fost de 73 morţi si 253 răniţi.
Īn condiţiile īn care īnsuşi Preşedintele Romāniei a participat recent la manifestările marcīnd a 20-a aniversare a Căderii Zidului Berlinului īnsoţit de fiul uneia din victimele represiunii de la Timişoara din 17 decembrie 1989, şi a apropiatei aniversări a două decenii de la Revoluţia Romānă, cultul public al celor care au participat direct la represaliile īmpotriva luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989 este un gest duplicitar şi intolerabil.
Solicităm pe această cale, īn modul cel mai ferm, intervenţia autorităţilor competente şi retragerea Hotărīrilor Consiliului Local Municipal de amplasare la Tīrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, precum şi a oricăror iniţiative de reabilitare sau cult public al persoanelor care s-au făcut vinovate de reprimarea Revoluţiei Romāne şi de moartea luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989.
Iniţiatori:
Liga Pro Europa, co-preşedintă Smaranda Enache
Societatea Timişoara, preşedinte Florian Mihalcea
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, preşedinte Dr. Traian Orban
Semnatari:
in ordinea semnarii:
Smaranda Vultur, scriitoare
Maria Koreck, preşedintă, Asociaţia Divers
Ana Luduşan, preşedintă, LADO Cluj
Emil Moise, preşedinte CD, Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă
Zoe Petre, prof. univ.dr., director executiv, Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor
Daniel Vighi, Asociaţia Culturală Ariergarda, Timişoara
Vladimir Tismăneanu, profesor universitar, Universitatea Maryland
Alexandru Cistelecan, critic literar
Daniel Barbu, profesor la Universitatea Bucureşti
William Totok, scriitor şi publicist, Berlin
Alpįr Benjįmin Hamar, revoluţionar, Tīrgu-Mureş
Dragoş P. Fodor, SUA
Liviu Antonesei, scriitor, preşedinte, Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi
Florentina Bocioc, director executiv, Asociaţia Accept
Elena-Irina Macovei, masterand Facultatea de Psihologie, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi
Mihaela Miroiu, prof. univ. dr., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti
Alexandra Ionescu, conf. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti
Marius Oprea, preşedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia
Traian Ştef, scriitor, Oradea
Ovidiu Pecican, prof. univ., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Dieter Schlesak, Dr. h.c., scriitor, Asociaţia DS, Rapallo, Italia şi Sighişoara
Petre Răileanu, scriitor, Paris
Johann Böhm dr., Germania
Andrea Varga, istoric
Radu Ioanid, istoric, Washington D.C.
Michael Shafir, prof. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Mihai Dinu Gheorghiu
Sorin Ilieşiu
Pompiliu Alămorean, preşedinte, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989, Timişoara
Rodica Coposu şi Flavia Bălescu, Fundaţia Corneliu Coposu
Steven V. Bonica, preşedinte, Romanian-American Network Inc. NGO - Chicago, SUA
Ştefana Bianu, vicepreşedinte, Consiliul Mondial Romān
Daniela Soros, vicepreşedinte, Fundatia Naţională pentru Romānii de Pretutindeni
Mihai Maghiaru,preşedinte, Asociaţia Romānilor din Australia
Dan Drăghici, preşedinte, Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Romāni
Florin-Cristian Gheorghe, prof.univ.dr., preşedinte, Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice, Secţiunea Naţională Romānia
Radu Bărbulescu, preşedinte, Asociaţia Scriitorilor Romāni şi Germani din Bavaria
Gabriel Penciu, preşedinte, Association Culturelle et Amicale Roumaine
Ecaterina Evanghelescu,preşedinte, L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles
Alexandru Ionescu, prof. dr., preşedinte, Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia
Neculai Popa, preşedinte, Consiliul Romān American
Ilie Petre Ştirbescu, preşedinte, Asociaţia Apolitică “Societatea Tārgovişte”
Gabriel Virgil Păun, jr., preşedinte, Fundaţia Redarea Istoriei
Anca Maria Cernea, preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş
Ion Vianu
Oana Băluţă, prep. univ., Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti
Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internaţionale
Ioan Bogdan Lefter, scriitor, profesor la Universitatea Bucureşti
Dan Perjovschi
Horia-Roman Patapievici, preşedinte, Institutul Cultural Romān
Victor Eskenasy
Ruxandra Ivan, lector, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
Raluca Grosescu, coordonator al Departamentului de Documentare de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia
Andrei Muraru, istoric
Ion Zubaşcu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, Bucureşti
Mircea Toma, preşedinte, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei
Renate Weber, deputată, Parlamentul European
Marilena Rotaru, realizatoare de program TV, membră a CD al Asociaţiei pentru informare despre Regatul Romāniei
Caius Dobrescu, scriitor
Ştefan Borbely, scriitor
Radu Filipescu, preşedinte CA, Grupul pentru Dialog Social
Cătălin Hegheş, redactor şef, Săptămīnalul Punctul
Ernest Wichner, scriitor şi traducător, director al Literaturhaus Berlin
Gina Pană, Bucureşti
Christian Dietrich, pastor, Nohra, Germania
Dinu Zamfirescu, pres,edinte, Institutul Nat,ional pentru Memoria Exilului Romānesc
Előd Kincses, avocat, Tirgu-Mures
Herta Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura( (2009)
Constantin Martian, presedinte, Alianta Civica
Adrian Cioroianu, dr. īn istorie, prof. univ., Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti
Boros Csaba, pensionar, Tg-Mures,
Kiss Istvįn, presedinte, Partidul Civic Maghiar, Organizatia Municipala Tg-Mures,
Szabó Annamįria, presedinte, Asociat,ia Femei pentru Femei, Tg-Mures,
Monica Raicu, Bucuresti
Lavinia Jemma
Richard Wagner, scriitor, Berlin
Dan Matei, director, CIMEC Institutul de Memorie Culturala Bucuresti
Raluca Ursachi, doctorand, Universitatea Paris 1 Sorbonna
Contesa Anikó Bethlen
Ibolya Lüdke, dr. in stiinte medicale, vicepresedintele Fundatiei Oasis
Ibolya Morariu, Tg-Mures
Izabella Noémi Sįrosi, Tg-Mures,
Andrįs Szabó, muzeograf, istoric de arta (curatorul colectiei, galeriei si casei memoriale Nagy Imre din Jigodin Ciuc
Vasile Damian, jurnalist, Radio France International, Service Roumain, Paris
Toró T. Tibor, presedinte executiv, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Budai Iosif, presedinte, Asociat,ia persoanelor cu dizabilitati locomotorii Mures
Traian Pop, scriitor, editor, Ludwigsburg
Aura Cumita, Berlin
Christof J. Kaiser, Berlin
Iosif Herlo, presedinte, Societatea Germano-Romāna (Al. I. Cuza pentru Literatura, Heidelberg)
Maria Herlo, Heidelberg
Bianca Herlo, Heidelberg
Mįria Ajtay Kincses, Tg-Mureş
Hans Hedrich, vicepreşedinte, Asociaţia Sighişoara Durabilă
Tőkés Andrįs, vicepreşedinte, Partidul Civic Maghiar
Dinu Adam, scriitor şi ziarist, preşedinte, Asociaţia pentru o Societate Performantă
Lįszló Tőkés, deputat īn Parlamentul European, presedinte, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Zsolt Szilįgyi, lector univ., vicepresedinte, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Attila Bokor, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
Gergely Buja, sociolog, Sf-Gheorghe
Alexandru Francisc Gazdag, avocat, Medias
Horea Balomiri, doctorand, Universitatea Viena
Fülöp G. Andrįs, istoric, redactor (Duna TV)
Toró Tamįs, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Barra Lehel, bibliotecar, Baia Mare
Kelemen Kįlmįn Lórįnt, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Moldovan Adalbert, ing. electro-energetic pensionar, Tg Mureş
Dr. Daniela Reisz, Timişoara
Dr. Tanasie Dan Călin, medic de familie
Robert D. Reisz, prof. univ. dr., Universitatea de Vest din Timişoara
Telegdy Zoltįn, fotograf, Budapesta
Herbert-Werner Mühlroth
Günter Totok, inginer, Berlin
Mózes Levente-Sįndor, consilier municipal, Tg. Mures
Lista rămīne deschisă.
Semnaturile pot fi trimise la: office@proeuropa.ro
