logo Liga pro Europa
::  Misiune :: Istoric :: Statut :: Membrii :: Structura :: Rapoarte anuale ::  Donaţii :: 2% ::  Comunicate :: Contact ::
flag
Altera

Bine  aţi  venit  la
L i g a    P R O   E U R O P A !

MEMORIU IMPOTRIVA AMPLASARII LA TARGU MURES A BUSTULUI GEN. STEFAN GUSA

Domnului Traian Băsescu
Preşedintele Romāniei
Palatul Cotroceni

Domnului Emil Boc
Prim Ministru
Palatul Victoria

Domnului Mircea Dan Geoană
Preşedintele Senatului
Palatul Parlamentului

Doamnei Roberta Alma Anastase
Preşedinta Camerei Deputaţilor
Palatul Parlamentului

Domnului Emil Marius Paşcan
Prefectul Judeţului Mureş
Prefectura Mureş

Domnului Dr. Dorin Florea
Primarul Municipiului Tīrgu-Mureş
Primăria Tīrgu- Mureş

Membrilor Consiliului Local al Municipiului Tīrgu-Mureş
Tīrgu-Mureş

Noiembrie 2009



P R O T E S T

Romānia a fost singura ţară īn care īnlăturarea regimului comunist s-a făcut cu vărsare de sānge.

Apropiata aniversare a 20 de ani de la Revoluţia Romānă trebuie să fie un prilej de comemorare şi omagiere a celor care şi-au sacrificat viaţa ca noi să fim liberi.

Īn locul comemorării victimelor, asistăm la promovarea cultului celor care s-au făcut vinovaţi de reprimarea Revoluţiei Romāne.

Astfel, prin doua Hotărīri succesive - din 10 septembrie şi 29 octombrie 2009 - ale Consiliului Local al Municipiului Tīrgu-Mureş, s-a decis amplasarea la Tīrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, cunoscut ca participant direct la represaliile īmpotriva demonstranţilor anticomunişti de la Timişoara din 17-19 decembrie 1989, urmărit penal (pīnă la moartea sa survenită īn 1994) alături de generalii Mihai Chiţac şi V.A. Stănculescu, condamnaţi la 15 ani īnchisoare, pentru vina de a fi ordonat armatei să tragă īn civilii protestatari. Ca urmare a represaliilor din decembrie 1989, la Timişoara numărul victimelor a fost de 73 morţi si 253 răniţi.

Īn condiţiile īn care īnsuşi Preşedintele Romāniei a participat recent la manifestările marcīnd a 20-a aniversare a Căderii Zidului Berlinului īnsoţit de fiul uneia din victimele represiunii de la Timişoara din 17 decembrie 1989, şi a apropiatei aniversări a două decenii de la Revoluţia Romānă, cultul public al celor care au participat direct la represaliile īmpotriva luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989 este un gest duplicitar şi intolerabil.

Solicităm pe această cale, īn modul cel mai ferm, intervenţia autorităţilor competente şi retragerea Hotărīrilor Consiliului Local Municipal de amplasare la Tīrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, precum şi a oricăror iniţiative de reabilitare sau cult public al persoanelor care s-au făcut vinovate de reprimarea Revoluţiei Romāne şi de moartea luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989.

Iniţiatori:
Liga Pro Europa, co-preşedintă Smaranda Enache
Societatea Timişoara, preşedinte Florian Mihalcea
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, preşedinte Dr. Traian Orban

Semnatari:
in ordinea semnarii:

Smaranda Vultur, scriitoare
Maria Koreck, preşedintă, Asociaţia Divers
Ana Luduşan, preşedintă, LADO Cluj
Emil Moise, preşedinte CD, Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă
Zoe Petre, prof. univ.dr., director executiv, Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor
Daniel Vighi, Asociaţia Culturală Ariergarda, Timişoara
Vladimir Tismăneanu, profesor universitar, Universitatea Maryland
Alexandru Cistelecan, critic literar
Daniel Barbu, profesor la Universitatea Bucureşti
William Totok, scriitor şi publicist, Berlin
Alpįr Benjįmin Hamar, revoluţionar, Tīrgu-Mureş
Dragoş P. Fodor, SUA
Liviu Antonesei, scriitor, preşedinte, Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi
Florentina Bocioc, director executiv, Asociaţia Accept
Elena-Irina Macovei, masterand Facultatea de Psihologie, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi
Mihaela Miroiu, prof. univ. dr., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti
Alexandra Ionescu, conf. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti
Marius Oprea, preşedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia
Traian Ştef, scriitor, Oradea
Ovidiu Pecican, prof. univ., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Dieter Schlesak, Dr. h.c.,  scriitor, Asociaţia DS, Rapallo, Italia şi Sighişoara
Petre Răileanu, scriitor, Paris
Johann Böhm dr., Germania
Andrea Varga, istoric
Radu Ioanid, istoric, Washington D.C.
Michael Shafir, prof. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Mihai Dinu Gheorghiu
Sorin Ilieşiu
Pompiliu Alămorean, preşedinte, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989, Timişoara
Rodica Coposu şi Flavia Bălescu, Fundaţia Corneliu Coposu
Steven V. Bonica, preşedinte, Romanian-American Network Inc. NGO - Chicago, SUA
Ştefana Bianu, vicepreşedinte, Consiliul Mondial Romān
Daniela Soros, vicepreşedinte, Fundatia Naţională pentru Romānii de Pretutindeni
Mihai Maghiaru,preşedinte, Asociaţia Romānilor din Australia
Dan Drăghici, preşedinte, Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Romāni
Florin-Cristian Gheorghe, prof.univ.dr., preşedinte, Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice, Secţiunea Naţională Romānia
Radu Bărbulescu, preşedinte, Asociaţia Scriitorilor Romāni şi Germani din Bavaria
Gabriel Penciu, preşedinte, Association Culturelle et Amicale Roumaine
Ecaterina Evanghelescu,preşedinte, L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles
Alexandru Ionescu, prof. dr., preşedinte, Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia
Neculai Popa, preşedinte, Consiliul Romān American
Ilie Petre Ştirbescu, preşedinte, Asociaţia Apolitică “Societatea Tārgovişte”
Gabriel Virgil Păun, jr., preşedinte, Fundaţia Redarea Istoriei
Anca Maria Cernea, preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş
Ion Vianu
Oana Băluţă, prep. univ., Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti
Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internaţionale
Ioan Bogdan Lefter, scriitor, profesor la Universitatea Bucureşti
Dan Perjovschi
Horia-Roman Patapievici, preşedinte, Institutul Cultural Romān
Victor Eskenasy
Ruxandra Ivan, lector, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
Raluca Grosescu, coordonator al Departamentului de Documentare de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia
Andrei Muraru, istoric
Ion Zubaşcu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, Bucureşti
Mircea Toma, preşedinte, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei
Renate Weber, deputată, Parlamentul European
Marilena Rotaru, realizatoare de program TV, membră a CD al Asociaţiei pentru informare despre Regatul Romāniei
Caius Dobrescu, scriitor
Ştefan Borbely, scriitor
Radu Filipescu, preşedinte CA, Grupul pentru Dialog Social
Cătălin Hegheş, redactor şef, Săptămīnalul Punctul
Ernest Wichner, scriitor şi traducător, director al Literaturhaus Berlin
Gina Pană, Bucureşti
Christian Dietrich, pastor, Nohra, Germania
Dinu Zamfirescu, pres,edinte, Institutul Nat,ional pentru Memoria Exilului Romānesc
Előd Kincses, avocat, Tirgu-Mures
Herta Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura( (2009)
Constantin Martian, presedinte, Alianta Civica
Adrian Cioroianu, dr. īn istorie, prof. univ., Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti
Boros Csaba, pensionar, Tg-Mures,
Kiss Istvįn, presedinte, Partidul Civic Maghiar, Organizatia Municipala Tg-Mures,
Szabó Annamįria, presedinte, Asociat,ia Femei pentru Femei, Tg-Mures,
Monica Raicu, Bucuresti
Lavinia Jemma
Richard Wagner, scriitor, Berlin
Dan Matei, director, CIMEC  Institutul de Memorie Culturala Bucuresti
Raluca Ursachi, doctorand, Universitatea Paris 1 Sorbonna
Contesa Anikó Bethlen
Ibolya Lüdke, dr. in stiinte medicale, vicepresedintele Fundatiei Oasis
Ibolya Morariu, Tg-Mures
Izabella Noémi Sįrosi, Tg-Mures,
Andrįs Szabó, muzeograf, istoric de arta (curatorul colectiei, galeriei si casei memoriale Nagy Imre din Jigodin Ciuc
Vasile Damian, jurnalist, Radio France International, Service Roumain, Paris
Toró T. Tibor, presedinte executiv, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Budai Iosif, presedinte, Asociat,ia persoanelor cu dizabilitati locomotorii Mures
Traian Pop, scriitor, editor, Ludwigsburg
Aura Cumita, Berlin
Christof J. Kaiser, Berlin
Iosif Herlo, presedinte, Societatea Germano-Romāna (Al. I. Cuza pentru Literatura, Heidelberg)
Maria Herlo, Heidelberg
Bianca Herlo, Heidelberg
Mįria Ajtay Kincses, Tg-Mureş
Hans Hedrich, vicepreşedinte, Asociaţia Sighişoara Durabilă
Tőkés Andrįs, vicepreşedinte, Partidul Civic Maghiar
Dinu Adam, scriitor şi ziarist, preşedinte, Asociaţia pentru o Societate Performantă
Lįszló Tőkés, deputat īn Parlamentul European, presedinte, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Zsolt Szilįgyi, lector univ., vicepresedinte, Consiliul National Maghiar din Transilvania
Attila Bokor, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
Gergely Buja, sociolog, Sf-Gheorghe
Alexandru Francisc Gazdag, avocat, Medias
Horea Balomiri, doctorand, Universitatea Viena
Fülöp G. Andrįs, istoric, redactor (Duna TV)

Toró Tamįs, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Barra Lehel, bibliotecar, Baia Mare
Kelemen Kįlmįn Lórįnt, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Moldovan Adalbert, ing. electro-energetic pensionar, Tg Mureş
Dr. Daniela Reisz, Timişoara
Dr. Tanasie Dan Călin, medic de familie
Robert D. Reisz, prof. univ. dr., Universitatea de Vest din Timişoara
Telegdy Zoltįn, fotograf, Budapesta
Herbert-Werner Mühlroth
Günter Totok, inginer, Berlin
Mózes Levente-Sįndor, consilier municipal, Tg. Mures

Lista rămīne deschisă.

Semnaturile pot fi trimise la: office@proeuropa.ro

 

CONFERINŢA DE PRESĂ
din 28 octombrie 2009

Teme abordate:

1.Continuarea īncălcării dreptului de proprietate ale Bisericii Greco-Catolice īn Judeţul Mureş

Parohia Greco-Catolică Chiheru de Jos, prin reprezentantul său Preot Fărcaş Zaharie, a depus la Liga Pro Europa şi la Prefectura Mureş un Memoriu privind īncălcarea īn continuare a dreptului la proprietate prin nerestituirea bunurilor confiscate de regimul comunist şi numeroase cazuri de tulburare īn posesie.

Īn memoriu se arată că pe teritoriul comunelor Chiheru de Jos, Beica de Jos şi Eremitu, Comisiile locale de restituire a proprietăţilor nu au soluţionat nici pīnă la data actuală nici una din cele 10 cereri de restituire depuse la data de 15.09.2005, īn baza Legii nr. 247 din 2005, pentru parohiile greco-catolice Chiheru de Jos, Chiheru de Sus, Urisiu de Jos, Beica de Jos, Beica de Sus, Căcuci, Şerbeni, Sīnmihaiu de Pădure, Nadăşa şi Eremitu, avīnd ca obiect bunuri confiscate abuziv īn baza decretului 358 din 02.12.1948.

Īn acelaşi timp, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Mureş a aprobat īn mai multe cazuri atribuirea ilegală a unor suprafeţe de pădure īn favoarea Primăriei, Composesoratului şi mai multor parohii ortodoxe de pe raza comunei Chiheru de Sus, deşi acestea aparţinuseră Bisericii Greco-Catolice, care solicitase restituirea a 614 ha de pădure.

Īn alte cazuri, cum ar fi Urisiu de Jos, īn ciuda faptului că s-au eliberat titluri de proprietate īn favoarea Bisericii Greco-Catolice, autorităţile locale tolerează tulburarea de posesie, īntrucīt terenurile sīnt folosite de alte persoane decīt proprietarul de drept. Pe raza acestei comune nu s-a materializat  nici restituirea lăcaşului de cult.

Īn cazul celor 15 plīngeri depuse de Parohia Greco-Catolică Chiheru de Jos privind tulburarea de posesie, Parchetul de pe līngă Judecătoria Reghin a dispus neīnceperea urmării penale, īn ciuda existenţei proceselor-verbale de constatare a faptelor penale.

Īn Memoriu se arată că, īn ceea ce priveşte regimul restituirii şi atribuirii de suprafeţe de teren, instituţiile statului practică politici de discriminare religioasă. Astfel, īn timp ce Bisericii Greco-Catolice i se refuză de peste 4 ani soluţionarea celor 10 cereri de restituire depuse la comisiile locale de fond funciar, unor parohii ortodoxe din aceeaşi arie geografică li se atribuie 300 de ha de pădure, fără a se ţine cont de extrasele de Carte Funciară.

Liga Pro Europa consideră că nerespectarea dreptului de proprietate este un atentat la drepturile garantate īn Constituţie şi, dat fiind refuzul autorităţilor romāne de a respecta dreptul la proprietate, va continua să monitorizeze atīt fenomenul general de discriminare a Bisericii Greco-Catolice, cīt şi cazurile semnalate din judeţul Mureş.

Liga Pro Europa va acorda īn continuare asistenţă pentru ca aceste cazuri să fie aduse la cunoştinţa instituţiilor europene.


2.Liga Pro Europa solicită īn continuare Consiliului Local şi Primăriei Tārgu-Mureş să renunţe la proiectul de amplasare a bustului Gen.-lt. (r) Ştefan Guşă la Tārgu-Mureş

Īn comunicatul de presă din 23.09.2009, Liga Pro Europa considera ca inacceptabilă amplasarea la Tārgu-Mureş a bustului gen.-lt. (r) Ştefan Guşă care ar echivala cu reabilitarea gen.lt. (r) Ştefan Guşă, participant direct la reprimarea Revoluţiei din 1989 la Timişoara.

Prin rechizitoriul 11/P/2006 din 30.12.1997 s-a dispus īncetarea urmăririi penale faţă de gen.lt.(r) Guşă Ştefan, fost şef al Marelui Stat Major pentru săvīrşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tentativă la omor, īntrucīt a intervenit decesul acestuia. (1994)

Din rechizitoriu reiese clar că ordinele date de gen.-lt. (r) Ştefan Guşă īn ziua de 17 decembrie 1989 la Timişoara, au condus la moartea a doi studenţi la Complexul Studenţesc şi la uciderea prin īmpuşcare pe Calea Girocului a zece persoane, din care trei femei.

Liga Pro Europa reīnnoieşte solicitarea făcută la 23.09.2009 Primarului şi Consiliului Local Tārgu-Mureş să anuleze hotărīrea privind amplasarea la Tīrgu-Mureş a unui bust consacrat gen.-lt. (r) Ştefan Guşă.


Smaranda Enache
Copreşedintă





Cooperăm cu: 

...si multi altii

Liga PRO EUROPA face parte din reţeaua Centrelor pentru Pluralism.

 


image


Provincia


Book