Bine
aţi venit la
L
i g a P R O E U R O P A !
MEMORIU IMPOTRIVA AMPLASARII LA TARGU MURES A BUSTULUI GEN. STEFAN GUSA
Domnului Traian Băsescu
Preşedintele Romāniei
Palatul Cotroceni
Domnului Emil Boc
Prim Ministru
Palatul Victoria
Domnului Mircea Dan Geoană
Preşedintele Senatului
Palatul Parlamentului
Doamnei Roberta Alma Anastase
Preşedinta Camerei Deputaţilor
Palatul Parlamentului
Domnului Emil Marius Paşcan
Prefectul Judeţului Mureş
Prefectura Mureş
Domnului Dr. Dorin Florea
Primarul Municipiului Tīrgu-Mureş
Primăria Tīrgu- Mureş
Membrilor Consiliului Local al Municipiului
Tīrgu-Mureş
Tīrgu-Mureş
Noiembrie 2009
P R O T E S T
Romānia a fost singura ţară īn care īnlăturarea
regimului comunist s-a făcut cu vărsare de sānge.
Apropiata aniversare a 20 de ani de la
Revoluţia Romānă trebuie să fie un prilej de comemorare şi omagiere a
celor care şi-au sacrificat viaţa ca noi să fim liberi.
Īn locul comemorării victimelor, asistăm la
promovarea cultului celor care s-au făcut vinovaţi de reprimarea
Revoluţiei Romāne.
Astfel, prin doua Hotărīri succesive - din 10
septembrie şi 29 octombrie 2009 - ale Consiliului Local al Municipiului
Tīrgu-Mureş, s-a decis amplasarea la Tīrgu-Mureş a bustului generalului
Ştefan Guşă, cunoscut ca participant direct la represaliile īmpotriva
demonstranţilor anticomunişti de la Timişoara din 17-19 decembrie 1989,
urmărit penal (pīnă la moartea sa survenită īn 1994) alături de
generalii Mihai Chiţac şi V.A. Stănculescu, condamnaţi la 15 ani
īnchisoare, pentru vina de a fi ordonat armatei să tragă īn civilii
protestatari. Ca urmare a represaliilor din decembrie 1989, la
Timişoara numărul victimelor a fost de 73 morţi si 253 răniţi.
Īn condiţiile īn care īnsuşi Preşedintele
Romāniei a participat recent la manifestările marcīnd a 20-a aniversare
a Căderii Zidului Berlinului īnsoţit de fiul uneia din victimele
represiunii de la Timişoara din 17 decembrie 1989, şi a apropiatei
aniversări a două decenii de la Revoluţia Romānă, cultul public al
celor care au participat direct la represaliile īmpotriva luptătorilor
pentru libertate din decembrie 1989 este un gest duplicitar şi
intolerabil.
Solicităm pe această cale, īn modul cel mai
ferm, intervenţia autorităţilor competente şi retragerea Hotărīrilor
Consiliului Local Municipal de amplasare la Tīrgu-Mureş a bustului
generalului Ştefan Guşă, precum şi a oricăror iniţiative de reabilitare
sau cult public al persoanelor care s-au făcut vinovate de reprimarea
Revoluţiei Romāne şi de moartea luptătorilor pentru libertate din
decembrie 1989.
Iniţiatori:
Liga Pro Europa,
co-preşedintă Smaranda Enache
Societatea Timişoara,
preşedinte Florian Mihalcea
Memorialul Revoluţiei
16-22 Decembrie 1989 Timişoara, preşedinte Dr. Traian Orban
Semnatari:
in ordinea semnarii:
Smaranda Vultur,
scriitoare
Maria Koreck,
preşedintă, Asociaţia Divers
Ana Luduşan,
preşedintă, LADO Cluj
Emil Moise,
preşedinte CD, Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă
Zoe Petre, prof.
univ.dr., director executiv, Institutul pentru Cooperare Regională şi
Prevenirea Conflictelor
Daniel Vighi,
Asociaţia Culturală Ariergarda, Timişoara
Vladimir Tismăneanu,
profesor universitar, Universitatea Maryland
Alexandru Cistelecan,
critic literar
Daniel Barbu,
profesor la Universitatea Bucureşti
William Totok,
scriitor şi publicist, Berlin
Alpįr Benjįmin Hamar,
revoluţionar, Tīrgu-Mureş
Dragoş P. Fodor, SUA
Liviu Antonesei,
scriitor, preşedinte, Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi
Florentina Bocioc,
director executiv, Asociaţia Accept
Elena-Irina Macovei,
masterand Facultatea de Psihologie, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi
Mihaela Miroiu, prof.
univ. dr., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Bucureşti
Alexandra Ionescu,
conf. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti
Marius Oprea,
preşedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia
Traian Ştef,
scriitor, Oradea
Ovidiu Pecican, prof.
univ., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Dieter Schlesak, Dr.
h.c., scriitor, Asociaţia DS, Rapallo, Italia şi Sighişoara
Petre Răileanu,
scriitor, Paris
Johann Böhm dr.,
Germania
Andrea Varga, istoric
Radu Ioanid, istoric,
Washington D.C.
Michael Shafir, prof.
univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Mihai Dinu Gheorghiu
Sorin Ilieşiu
Pompiliu Alămorean,
preşedinte, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989,
Timişoara
Rodica Coposu şi
Flavia Bălescu, Fundaţia Corneliu Coposu
Steven V. Bonica,
preşedinte, Romanian-American Network Inc. NGO - Chicago, SUA
Ştefana Bianu,
vicepreşedinte, Consiliul Mondial Romān
Daniela Soros,
vicepreşedinte, Fundatia Naţională pentru Romānii de Pretutindeni
Mihai
Maghiaru,preşedinte, Asociaţia Romānilor din Australia
Dan Drăghici,
preşedinte, Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Romāni
Florin-Cristian
Gheorghe, prof.univ.dr., preşedinte, Asociaţia Europeană a Cadrelor
Didactice, Secţiunea Naţională Romānia
Radu Bărbulescu,
preşedinte, Asociaţia Scriitorilor Romāni şi Germani din Bavaria
Gabriel Penciu,
preşedinte, Association Culturelle et Amicale Roumaine
Ecaterina
Evanghelescu,preşedinte, L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles
Alexandru Ionescu,
prof. dr., preşedinte, Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia
Neculai Popa,
preşedinte, Consiliul Romān American
Ilie Petre Ştirbescu,
preşedinte, Asociaţia Apolitică “Societatea Tārgovişte”
Gabriel Virgil Păun,
jr., preşedinte, Fundaţia Redarea Istoriei
Anca Maria Cernea,
preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş
Ion Vianu
Oana Băluţă, prep.
univ., Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea
din Bucureşti
Gabriel Andreescu,
Centrul de Studii Internaţionale
Ioan Bogdan Lefter,
scriitor, profesor la Universitatea Bucureşti
Dan Perjovschi
Horia-Roman
Patapievici, preşedinte, Institutul Cultural Romān
Victor Eskenasy
Ruxandra Ivan,
lector, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
Raluca Grosescu,
coordonator al Departamentului de Documentare de la Institutul de
Investigare a Crimelor Comunismului īn Romānia
Andrei Muraru, istoric
Ion Zubaşcu,
scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, Bucureşti
Mircea Toma,
preşedinte, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei
Renate Weber,
deputată, Parlamentul European
Marilena Rotaru,
realizatoare de program TV, membră a CD al Asociaţiei pentru informare
despre Regatul Romāniei
Caius Dobrescu,
scriitor
Ştefan Borbely,
scriitor
Radu Filipescu,
preşedinte CA, Grupul pentru Dialog Social
Cătălin Hegheş,
redactor şef, Săptămīnalul Punctul
Ernest Wichner,
scriitor şi traducător, director al Literaturhaus Berlin
Gina Pană, Bucureşti
Christian Dietrich,
pastor, Nohra, Germania Dinu Zamfirescu, pres,edinte, Institutul Nat,ional pentru Memoria Exilului Romānesc Előd Kincses, avocat, Tirgu-Mures Herta Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura( (2009)
Constantin Martian, presedinte, Alianta Civica
Adrian Cioroianu, dr. īn istorie, prof. univ., Facultatea de Istorie,
Universitatea Bucuresti
Boros Csaba, pensionar, Tg-Mures,
Kiss Istvįn, presedinte, Partidul Civic Maghiar, Organizatia
Municipala Tg-Mures,
Szabó Annamįria, presedinte, Asociat,ia Femei pentru Femei, Tg-Mures,
Monica Raicu, Bucuresti
Lavinia Jemma
Richard Wagner, scriitor, Berlin
Dan Matei, director, CIMEC Institutul de Memorie Culturala Bucuresti
Raluca Ursachi, doctorand, Universitatea Paris 1 SorbonnaContesa Anikó BethlenIbolya Lüdke, dr. in stiinte medicale, vicepresedintele Fundatiei OasisIbolya Morariu, Tg-MuresIzabella Noémi Sįrosi, Tg-Mures,Andrįs Szabó, muzeograf, istoric de arta (curatorul colectiei, galeriei si casei memoriale Nagy Imre din Jigodin CiucVasile Damian, jurnalist, Radio France International, Service Roumain, ParisToró T. Tibor, presedinte executiv, Consiliul National Maghiar din TransilvaniaBudai Iosif, presedinte, Asociat,ia persoanelor cu dizabilitati locomotorii MuresTraian Pop, scriitor, editor, LudwigsburgAura Cumita, BerlinChristof J. Kaiser, BerlinIosif Herlo, presedinte, Societatea Germano-Romāna (Al. I. Cuza pentru Literatura, Heidelberg)Maria Herlo, HeidelbergBianca Herlo, Heidelberg Mįria Ajtay Kincses, Tg-MureşHans Hedrich, vicepreşedinte, Asociaţia Sighişoara DurabilăTőkés Andrįs, vicepreşedinte, Partidul Civic MaghiarDinu Adam, scriitor şi ziarist, preşedinte, Asociaţia pentru o Societate Performantă Lįszló Tőkés, deputat īn Parlamentul European, presedinte, Consiliul National Maghiar din TransilvaniaZsolt Szilįgyi, lector univ., vicepresedinte, Consiliul National Maghiar din TransilvaniaAttila Bokor, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-NapocaGergely Buja, sociolog, Sf-GheorgheAlexandru Francisc Gazdag, avocat, Medias Horea Balomiri, doctorand, Universitatea Viena Fülöp G. Andrįs, istoric, redactor (Duna TV)Toró Tamįs, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-NapocaBarra Lehel, bibliotecar, Baia MareKelemen Kįlmįn Lórįnt, student, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-NapocaMoldovan Adalbert, ing. electro-energetic pensionar, Tg Mureş Dr. Daniela Reisz, Timişoara Dr. Tanasie Dan Călin, medic de familie Robert D. Reisz, prof. univ. dr., Universitatea de Vest din Timişoara Telegdy Zoltįn, fotograf, Budapesta Herbert-Werner Mühlroth Günter Totok, inginer, Berlin Mózes Levente-Sįndor, consilier municipal, Tg. Mures
Lista rămīne deschisă.
Semnaturile pot fi trimise la: office@proeuropa.ro
CONFERINŢA DE PRESĂ din 28 octombrie 2009
Teme abordate: 1.Continuarea īncălcării dreptului de proprietate ale Bisericii Greco-Catolice īn Judeţul MureşParohia
Greco-Catolică Chiheru de Jos, prin reprezentantul său Preot Fărcaş
Zaharie, a depus la Liga Pro Europa şi la Prefectura Mureş un Memoriu
privind īncălcarea īn continuare a dreptului la proprietate prin
nerestituirea bunurilor confiscate de regimul comunist şi numeroase
cazuri de tulburare īn posesie. Īn memoriu se arată că pe
teritoriul comunelor Chiheru de Jos, Beica de Jos şi Eremitu, Comisiile
locale de restituire a proprietăţilor nu au soluţionat nici pīnă la
data actuală nici una din cele 10 cereri de restituire depuse la data
de 15.09.2005, īn baza Legii nr. 247 din 2005, pentru parohiile
greco-catolice Chiheru de Jos, Chiheru de Sus, Urisiu de Jos, Beica de
Jos, Beica de Sus, Căcuci, Şerbeni, Sīnmihaiu de Pădure, Nadăşa şi
Eremitu, avīnd ca obiect bunuri confiscate abuziv īn baza decretului
358 din 02.12.1948. Īn acelaşi timp, Comisia Judeţeană de Fond
Funciar Mureş a aprobat īn mai multe cazuri atribuirea ilegală a unor
suprafeţe de pădure īn favoarea Primăriei, Composesoratului şi mai
multor parohii ortodoxe de pe raza comunei Chiheru de Sus, deşi acestea
aparţinuseră Bisericii Greco-Catolice, care solicitase restituirea a
614 ha de pădure. Īn alte cazuri, cum ar fi Urisiu de Jos, īn
ciuda faptului că s-au eliberat titluri de proprietate īn favoarea
Bisericii Greco-Catolice, autorităţile locale tolerează tulburarea de
posesie, īntrucīt terenurile sīnt folosite de alte persoane decīt
proprietarul de drept. Pe raza acestei comune nu s-a materializat
nici restituirea lăcaşului de cult. Īn cazul celor 15 plīngeri
depuse de Parohia Greco-Catolică Chiheru de Jos privind tulburarea de
posesie, Parchetul de pe līngă Judecătoria Reghin a dispus neīnceperea
urmării penale, īn ciuda existenţei proceselor-verbale de constatare a
faptelor penale. Īn Memoriu se arată că, īn ceea ce priveşte
regimul restituirii şi atribuirii de suprafeţe de teren, instituţiile
statului practică politici de discriminare religioasă. Astfel, īn timp
ce Bisericii Greco-Catolice i se refuză de peste 4 ani soluţionarea
celor 10 cereri de restituire depuse la comisiile locale de fond
funciar, unor parohii ortodoxe din aceeaşi arie geografică li se
atribuie 300 de ha de pădure, fără a se ţine cont de extrasele de Carte
Funciară. Liga Pro Europa consideră că nerespectarea dreptului
de proprietate este un atentat la drepturile garantate īn Constituţie
şi, dat fiind refuzul autorităţilor romāne de a respecta dreptul la
proprietate, va continua să monitorizeze atīt fenomenul general de
discriminare a Bisericii Greco-Catolice, cīt şi cazurile semnalate din
judeţul Mureş. Liga Pro Europa va acorda īn continuare asistenţă pentru ca aceste cazuri să fie aduse la cunoştinţa instituţiilor europene. 2.Liga
Pro Europa solicită īn continuare Consiliului Local şi Primăriei
Tārgu-Mureş să renunţe la proiectul de amplasare a bustului Gen.-lt.
(r) Ştefan Guşă la Tārgu-MureşĪn comunicatul de presă din
23.09.2009, Liga Pro Europa considera ca inacceptabilă amplasarea la
Tārgu-Mureş a bustului gen.-lt. (r) Ştefan Guşă care ar echivala cu
reabilitarea gen.lt. (r) Ştefan Guşă, participant direct la reprimarea
Revoluţiei din 1989 la Timişoara. Prin rechizitoriul 11/P/2006
din 30.12.1997 s-a dispus īncetarea urmăririi penale faţă de gen.lt.(r)
Guşă Ştefan, fost şef al Marelui Stat Major pentru săvīrşirea
infracţiunilor de omor deosebit de grav şi tentativă la omor, īntrucīt
a intervenit decesul acestuia. (1994)Din rechizitoriu reiese
clar că ordinele date de gen.-lt. (r) Ştefan Guşă īn ziua de 17
decembrie 1989 la Timişoara, au condus la moartea a doi studenţi la
Complexul Studenţesc şi la uciderea prin īmpuşcare pe Calea Girocului a
zece persoane, din care trei femei.Liga Pro Europa reīnnoieşte
solicitarea făcută la 23.09.2009 Primarului şi Consiliului Local
Tārgu-Mureş să anuleze hotărīrea privind amplasarea la Tīrgu-Mureş a
unui bust consacrat gen.-lt. (r) Ştefan Guşă. Smaranda Enache Copreşedintă
Cooperăm
cu:
...si
multi altii
Liga PRO EUROPA face
parte
din reţeaua Centrelor pentru Pluralism.
|